Antena Meniu Search
x

Video Meseriile cu salarii ca în vestul Europei pe care românii le evită. "Nu s-a înscris nimeni"

Avem nevoie de meseriaşi ca de aer. E lipsă acută de sudori, dulgheri, electricieni, până şi instalatorii şi zugravii se găsesc greu. Nici măcar salariile ca-n vest nu-i conving pe tineri să se specializeze. Iar asta ne costă scump: deficitul de meseriaşi generează pierderi de miliarde euro. Soluţia salvatoare ar putea veni de la şcolile profesionale.

Andra Mitu
de Andra Mitu

la 30.11.2021, 20:31

Vezi și

Meseria nu mai este brăţară de aur pentru generaţiile actuale. Pe şantiere, tinerii sunt tot mai puţini. Străinii, tot mai mulţi. La construcţia acestui bloc de 12 etaje din Capitală, muncitorii din Vietnam lucrează cot la cot cu românii. Şi forţa de muncă tot nu este de ajuns. "Undeva la 300 de angajaţi, am avea nevoie doar pentru acest şantier, iar la nivel de companie, dacă am avea mâine la poartă 500 – 600 de angajaţi, cu siguranţă i-am putea asimila pe toţi", spune Gina Iordan, director resurse umane.

O situaţie care se repetă la indigo în toată ţara. Ne lipsesc meseriaşii: dulgheri, fierari, sudori. Până şi zugravii şi instalatorii sunt tot mai greu de găsit. Dacă toate planurile autorităţilor ar fi transpuse în realitate, am avea nevoie de încă 350 de mii de angajaţi. "Există o problemă la nivelul de pregătire, din punctul de vedere al învăţământului de stat. Sunt foarte puţine aceste şcoli de meserii", este de părere Adriana Iftime, director patronat construcţii. Iar asta ne costă scump. Deficitul de angajați calificați generează pierderi de peste 7 miliarde de euro anual, arată un studiu recent. "Un muncitor cu pregătire şi cu pregătire consistentă realizează o productivitate de 60.000 – 70.000, chiar 80.ooo de euro pe an", precizează Adriana Iftime.

Prea puţini elevi aleg liceele tehnologice. "Nu s-a înscris nimeni"

Liceele tehnologice şi şcolile de meserii ar putea reprezenta un colac de salvare. Doar că elevii nu sunt interesaţi de meseriile grele. "În anul şcolar 2021 - 2022 am cerut pentru fierar, betonist și dulgher. Nu s-a înscris nimeni. Dar am avut și alte calificări în domeniu construcţii: zidar, pietrar, tencuitor, unde ne-am făcut grupa", spune Jana Popa, directorul Liceului Tehnologic "Dorin Pavel" din Alba Iulia.

Pe acelaşi subiect

Cei care ar avea în gând să înveţe meserie sunt descurajaţi chiar de părinţi. Întrebată ce zic rudele sale, Dumitru Georgiana Andreea povesteşte: "Am ajuns aici unde este lucru de băieţi şi nu de fete. Mi-au zis că nu e locul meu aici. Eu am zis că este. Că vreau să le arăt că pot."

"E buba de pe creier, de la noi, de la români, cum că dacă vezi dom'ne faci şcoala profesională este de mâna a doua, a treia. Peste tot în ţările cu scaun la cap, meseria continuă să fie brăţară de aur", explică Marian Staş, expert în Educaţie. "Părinţii văd munca în construcţii a fi grea. Ar mai trebui să gândească un lucru: la ora actuală nu doar că este cerută munca în domeniul construcţii, dar este și plătită", subliniază Jana Popa.

Meseriile sunt plătite ca în vestul Europei

Una bănoasă şi respectată. Ca să îşi asigure forţa de muncă necesară, tot mai multe companii au decis să investească în pregătirea elevilor. Le oferă viitorilor meseriaşi şi burse lunare. Aşa se face că un elev silitor poate ajunge să câştige chiar şi 900 de lei. "Toţi copiii care termină cu succes studiile au un loc de muncă ori la noi, ori la partenerii noștri", anunţă Ondrej Safar, CEO CEZ. "Avem cinci parteneri economici implicaţi. Rata de angajare e undeva la 70%", spune Maria Ionică, directorul liceului Astra Piteşti.

"Şi în secolul 21 oamenii se tund, se bărbieresc, mănâncă, îşi construiesc, fac inteligenţă artificială. Prin urmare, toate aceste procese sunt necesare", conchide Marian Staş. Dacă se ţin de şcoală, tinerii pot ajunge să câştige chiar şi 5.000 lei. "Eu am pus fir cu fir şi colegul meu m-a verificat şi a fost mai mult pe partea de programare", arată Robert Nicolae Georgescu. "Este un detector de gaz, fum si praf. Daca avem pierderi de gaze, scoate sunete şi auzim. Eu am editat codul pentru proiect, l-am băgat în calculator", spune Claudiu Costinel Florea.

În vreme ce noi ne punem singuri beţe-n roate, alte ţări excelează la acest capitol. În Germania şi Elveţia, spre exemplu, 70% dintre tineri sunt absolvenţi de învăţământ tehnic. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Ați prefera o săptămână de lucru de 4 zile?

Observator » Stiri economice » Meseriile cu salarii ca în vestul Europei pe care românii le evită. "Nu s-a înscris nimeni"