Video Misterul dispariţiei unui monument istoric: Terenul se vinde cu 1,5 milioane de euro, dar de 20 de ani nu-l cumpără nimeni

Monumente istorice pe hârtie, fantome în realitate. Este povestea tristă a multor clădiri de patrimoniu din Bucureşti. Pe lista oficială sunt 3.381, dar unele mai există doar în fotografii. În locul lor au rămas terenuri mult-râvnite. Ca pe această stradă din centrul Capitalei, în zona cochetului parc Ioanid. 

Andreea Milea, reporter Observator: Deşi figurează în continuare pe listele Ministerului Culturii, monumentul istoric de secol 19 nu mai există aici. În realitate a rămas un teren viran şi dacă ne uităm la preţurile din piaţă, un metru pătrat de teren costă aici 1.000 euro si dacă ne raportăm la un metru pătrat construit atunci preţurile cresc la 2.000 euro pe metru pătrat.

Femeie: Era chiar o casă de patrimoniu cu nişte picturi foarte frumoase. Noi ne-am mirat că s-au dat autorizaţii de demolare.

De cele mai multe ori, monumentele sunt lăsate să pice singure iar mai apoi priorietarii vând terenurile. Fiind în centrul oraşului, valoarea terenului este mare. Şi mai mare este câştigul, în cazul în care pe acel teren se construiesc locuinţe. În paralel, amenzile pentru neglijarea unei clădiri de patrimoniu nu depăşesc 10.000 de lei. Aşa că găsim repede încă un teren de vânzare. Tot într-o zonă foarte bună, aproape de Parlament.

Misterul unui monument din centrul Capitalei

Andreea Milea, reporter Observator: În centrul Capitalei o altă clădire monument istoric a dispărut iar terenul de aici, 950 de metri pătraţi sunt scoşi acum la vânzare pentru suma de 1 milion şi jumătate de euro.

Reporter: Preţul este negociabil?

Proprietar teren: Nu prea cred. Cam 2.000 de euro metrul pătrat. Există un PUZ. Nu ştiu câte, patru, cinci etaje.

Şi primăria se poate implica în consolidarea şi salvarea clădirilor de patrimoniu. Puţini proprietari apelează, însă, la ajutorul ei. Municipalitatea are deschise acum doar două şantiere pentru consolidare de monumente.

Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS: Atunci când ajung la noi constatăm că sunt încadrate cu usurinţă în clasa de risc seismic 1. Prin degradare s-au pierdut elementele care dădeau un anumit farmec acestor imobile.

Celebra Hala Matache din Sectorul 1 este un alt exemplu de monument istoric care există doar pe hârtie. Legea le protejează chiar şi după dispariţie. Imobiliarii care cumpără terenul de pe care au dispărut clădirile de patrimoniu au nevoie de avizul Ministerului Culturii ca să ridice un imobil. Şi să respecte reguli stricte.

2020, anul cu cele mai multe demolări ale unor construcţii de patrimoniu

Matei Sumbasacu, fondator ReRise: Nu putem să construim la mai puţin de 50 sau chiar 100 de metri de acea clădire, indiferent dacă ea există sau nu.

Lista monumentelor ar trebui actualizată la fiecare cinci ani, de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect şef al Capitalei: Ultima actualizare a fost în 2015. Actualizarea trebuia reluată în 2020. Nu s-a făcut deocamdată nimic.

Puţini proprietari mai apelează la municipalitate pentru consolidare. În prezent, primăria are deschise două şantiere de consolidare la monumente.

Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS: Constatăm că sunt încadrate cu usurinta in clasa de risc seismic 1. Prin degradare s-au pierdut elementele care dădeau un anumit farmec acestor imobile.

O evidenţă realizată de Ordinul Arhitecţilor Bucureşti arată că 2020 a fost anul cu cele mai multe demolări ale unor construcţii de patrimoniu, de la Revoluţie şi până astăzi. După căderea comunismului, cele mai multe clădiri de patrimoniu din Bucureşti au fost demolate în anul 2020, conform evidenţelor de la Ordinul Arhitecţilor

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰