Video Mugur Isărescu explică deprecierea leului: "Ne-am jucat cu focul". Curs, inflaţie şi "programul de dietă" pentru a evita austeritatea
Moneda europeană rămâne şi astăzi peste pragul de 5 lei. Ba chiar în uşoară creştere faţă de ieri. La fel şi indicele ROBOR. Cursul de 5 lei era imposibil de apărat, mai ales în contextul discursul politic agresiv din campania electorală. Este prima explicaţie a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după ce euro a trecut de acest prag psihologic, la finalul primul tur al alegerilor. Între timp, BNR a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an. Este şi motivul pentru care dobânda cheie a fost menţinută la acelaşi nivel.
"În luna mai am avut o presiune puternică pe piaţa valutară, ieșiri mari de capital. Aş spune, istoric, unele din cele mai mari. A fost o avalanșă de factori negativi. A început din cauza tensiunilor și discursului public deseori agresiv, s-a deteriorat treptat. În aceste condiții, cursul de sub 5 lei era imposibil de apărat. Nu e vorba de conspirații, este vorba de o situaţie reală. Cursul nu a fost artificial. Nu știm unde va fi, piața îl va determina. Nu va fi ușor în perioada următoare. Trebuie multă încredere. Există o formulă prin care putem evita austeritatea! Treptat, strângem cureaua! "Un program de dietă" i-am spus. Prioritățile sunt restabilirea încrederii piețelor de capital, aici ne-am jucat cu focul", a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României.
Potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, euro a fost cotat astăzi la 5,08 lei, în ușoară creștere față de ziua precedentă, când cursul era de 5,03 lei.
Care este prognosticul BNR
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a declarat într-o conferință de presă susținută astăzi că instabilitatea politică generată de alegerile din primul tur și rezultatele acestora a avut efecte directe asupra economiei. Potrivit acestuia, leul s-a depreciat semnificativ, depășind pragul de 5 lei față de euro, nivel care nu a mai putut fi ținut sub control.
Rămâne neclar care va fi noul prag psihologic pentru moneda europeană. Nici guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu a oferit un răspuns clar la această întrebare. Totuși, unii economiști estimează că leul ar putea fluctua în perioada următoare în jurul valorii de 5,10 lei pentru un euro.
Tot astăzi au fost publicate și noile date privind rata inflației la nivel european. România continuă să înregistreze cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un nivel de 4,9%, de peste două ori mai mare decât media UE, care se situează la 2,4%.
Inflaţia este pe un trend descendent, spun cei de la BNR, dar astăzi Mugur Isărescu a revizuit prognoza pe inflaţie. Pe final de an ne aşteptăm la o inflaţie de 4,6%, iar pe final de 2026, inflaţia ar putea să ajungă la 3,4%.
Şi ROBOR-ul a mai crescut, astăzi a ajuns la 7,27%. Vedem că economia s-a mai liniştit, însă, în continuare, noul Guvern va avea multe probleme de rezolvat, în special deficitul care este unul uriaş, peste 9% din PIB.
Ce spun specialiştii
Leul se va deprecia mai lent după victoria lui Nicuşor Dan, spun economiştii. ROBOR-ul a scăzut la 7,27%, iar dobânzile la care se împrumută statul sunt ceva mai mici.
"E o stare de uşurare. Părea că există şanse mari ca România să urmeze o politică izolaţionistă. România rămâne pe traiectoria sa, pe care şi-a ales-o cu mult timp în urmă şi lucrul ăsta este pentru investitori un semnal foarte bun", a explicat Ionuţ Dumitru, economist.
Tensiunile pe plan economic, provocate de instabilitatea politică, s-au evaporat. Îngrijorarea că ar urma o scădere a rating-ului sub nivelul recomandat pentru investiţii s-a mai relaxat.
"Trebuie să vedem dacă încep şi reformele în ceea ce priveşte administraţia publică, locală, dacă sunt aduse sub control cheltuielile publice, dacă sunt crescute veniturile bugetare într-un mod sustenabil, vom putea să vorbim despre o reîndreptare a României pe drumul cel bun", a adăugat Christian Năsulea, profesor de economie .
Deficitul va fi, de altfel, cea mai mare problemă a noului guvern. A ajuns al doilea cel mai mare din istorie - 9,3% din PIB.
"În contextul acesta în care oricum subfinanţăm cronic, de decenii deja, şi educaţia şi sănătatea, şi avem presiuni suplimentare şi în alte domenii - spaţiu prea mare de ajustare pe cheltuieli nu prea cred că există. De aceea, trebuie să creşti veniturile. Ne place sau nu ne place, scenariul în care cresc taxele pare inevitabil", a continuat economistul Ionuţ Dumitru.
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar pentru acest an va ajunge la 8,6% din PIB, peste ţinta asumată de Guvern, de 7%.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
