N-are balta peşte. Pescarii se plâng că au capturi atât de mici încât nu-şi scot nici banii de benzină: Bursa de Peşte de la Tulcea, un eşec răsunător

Dis de dimineaţă, pe lacul Goloviţa, pescarii scot din apă năvoadele goale. Este o zi în care captura nu le ajunge nici pentru masa cea de toate zilele.

Profitul rămâne în fiecare zi în coadă de peşte

Lică Tudorache este pescar de când se ştie şi aşa sărăcie în năvod n-a prins niciodată în patria şalăului. Se întoarce la ţărm cu barca goală. Peștii pe care îi prinde, sunt prea mici și nu i-ar cumpăra nimeni. Singurii care ies în câştig sunt pelicanii. Până în 2003, lacurile din Delta Dunării erau populate cu simț de răspundere. Apoi peşte a fost tot mai puţin de la un an la altul, canalele au fost lăsate să se colmateze, iar braconajul a înflorit. 

Vezi și

Nea Fănică: Pe săptămână făceai o tonă de peşte în doi pescari buni ca el. Deci 4-5 tone pe lună.

Cătălin Bălaban, preşedinte asociaţie pescari: Resursa raportată a fost între 3 şi 5% în ceea ce priveşte şalăul. E puţin faţă de alţi ani? Dacă vorbim de până în anul 2000, într-adevăr, este puţin.

Pescarii nu-şi mai scot nici măcar banii de benzină

În primele 9 luni ale anului, în lacul Razim –Sinoe s-au prins 4 tone de șalău, conform datelor oficiale. De trei ori mai puţin decât într-un an decent. Din 2015, pe hârtie, în fiecare primăvară, complexul de lacuri ar fi fost repopulat cu cel puțin o mie de cuiburi de icre de șalău. Cu toate astea, ia peştele de unde nu-i. În speranţa că vom avea mult peşte românesc pe mese, s-au făcut investiţii enorme în hale de prelucrare. Cea mai importantă dintre ele a rămas la stadiu de muzeu. 

Inaugurată cu fast în 2019, Bursa de Peşte din Tulcea este nefuncţională şi în ziua de astăzi. Investiţia de peste 5 milioane de euro a fost verificată de Curtea de Conturi. Astfel s-a aflat că acolo a avut loc tranzacţionarea a doar câteva sute de kilograme de peşte. Nici din marea cea mare pescarii mărunţi nu se mai aleg cu ceva. Iar cei care s-au lăsat duşi de val şi au investit în pescadoare sunt disperați. 

Claudiu Robert, proprietar pescador: Estimăm o creştere de cel puţin 30% la preţul de peşte, datorită costurilor ascendente. Deci chiar cresc de la o zi la alta. 

România şi-a închis fabricile de procesare şi nu reuşeşte nici măcar să colecteze organizat

Pentru că vânzarea puținului pește proaspăt nu mai este rentabilă, mulți se gândesc să îl congeleze și să îl vândă la iarnă sau la primăvară. La preţ triplu. În Constanţa, pescăriile vând crap de acvacultură din Ungaria, doradă şi biban din Grecia, chefal şi păstrăv eviscerat din Italia. 

Între timp, Ministerul Agriculturii lasă în coadă de peşte un sector important şi face târguri cu specific pescăresc la care pare că avem de toate. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰