Nepalezii, soluția de criză a angajatorilor din România. Cei mai mulți lucrează în industria alimentară

Muncesc mai mult, mai bine şi pe bani mai puţini decât cer românii. Muncitorii nepalezi sunt tot mai căutaţi de restaurante şi de fabricile din industria alimentară. Sunt disciplinaţi şi cinstiţi, însă nu au de gând să rămână în România. Vin aici pentru că salariile sunt mai mari decât în Nepal, iar, când strâng suficienţi bani, se întorc în ţara natală.

De jumătate de an, Sange Sherpa lucrează într-un restaurant de lux din nordul Capitalei. A venit din Nepal printr-o firmă de recrutare. Şeful lui spune că a învăţat meserie în şase luni cât românii în câţiva ani.

Am salariul mai bun aici decât în Nepal. 200 de dolari este salariul mediu în Nepal, spune bărbatul.

La noi, câştigă peste 500 de dolari pe lună. În plus, are cazarea şi masa asigurate de angajator. Aşa că, în fiecare lună, reuşeşte să trimită bani familiei sale, în Nepal. Cu banii strânşi aici, vrea să îşi cumpere un apartament sau o casă în ţara natală. 

IOSIF ŞTEFĂNESCU, manager:

 De ce Nepal? Pentru că sunt serioşi, sunt harnici, nu beau, nu fumează, sunt foarte abili, prind foarte repede. Românii în momentul ăsta sunt foarte alintaţi. Vor să muncească puţin pe salarii ca afară, că s-au învăţat cu banii din Italia, din Germania.

Această problemă este extrem de frecventă în industria alimentară. Într-o fabrică de mâncare gătită de lângă Bucureşti, lucrează tot nepalezi. 

Bikash are 25 de ani. În Nepal, din bucătărie, ar fi câştigat maximum 400 de dolari pe lună. În România, primeşte cu 350 mai mult. 

BIKASH MAGAR, bucătar:

Nu este nimic care să nu îmi placă în România. Îmi place totul.

Colegul lui Bikash, Rajesh, a venit să muncească la noi împreună cu soţia lui, Indira. I-am găsit pregătind colţunaşi. 

RAJESH TAMANG, ajutor de bucătar:

Este o reţetă din Nepal, provine de acolo. Tinerilor din România le plac condimentele noastre.

Lipsa de personal se simte tot mai acut şi în alte domenii. De aceea, a crescut şi numărul firmelor de recrutare. Cu 20% în patru ani, adică peste 3.000. Profitul lor depăşeşte 255 de milioane de lei, potrivit KeysFin.

SORIN MINEA, antreprenor:

Nu există o şcoală adevărată. Avem mai multe facultăţi decât avem nevoie, dar n-avem specializări. Şi atunci debuşeul este să ne adesăm ţărilor sărace, ceea ce se întâmplă în toată lumea. 

OLGUŢA VASILESCU, ministrul Muncii:

Obligaţia angajatorului este aceea de a oferi salariul mediu brut pe economie. Ar putea să ofere aceste salarii românilor plecaţi în străinătate, sunt absolut convinsă că s-ar întoarce.

Acum, în România, lucrează aproape 16.000 de muncitori din afara Uniunii Europene.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰