Video Paradoxul din energie care ne costă scump: România produce, exportă şi apoi cumpără curent la prețuri uriașe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România este ţara paradoxului. Avem capacitatea să ne producem suficientă energie electrică cât să exportăm, dar nu şi să o folosim atunci când avem nevoie. O cumpărăm înapoi de la bulgari, la preţuri şi de peste 10 ori mai mari. Am ajuns aici pentru că am pus carul înaintea boilor. Adică am construit parcuri fotovoltaice, am pus panouri solare pe sute de mii de acoperişuri din întreaga ţară şi abia în 2024 am făcut şi o lege care să le permită celor care produc energie să o stocheze şi să dea surplusul în reţea.
Aşa am ajuns ca energia pierdută sau cumpărată la prețuri uriașe să se rostogolească în toată economia și să ajungă, în cele din urmă, în prețul plătit de fiecare dintre noi.
"Va fi o perioadă de încă câteva zile, poate să fie o săptămână sau două și menținerea acestor măsuri de reducere voluntară în orele de seară este un lucru foarte important", a declarat Ilie Bolojan.
Altfel, ne-au avertizat autorităţile, vom rămâne în beznă. La propriu.
Mădălina Chiţu, reporter Observator: Nu ştiu dacă v-aţi imaginat vreo clipă ce ar însemna să nu mai avem curent electric. Practic tot ce avem în casă: televizor, frigider, aer condiţionat, becuri, telefon mobil, devin obiect de decor. Practic, ne-am întoarce în urmă cu un veac şi jumătate.
Un scenariu terifiant, luat in calcul de către autorităţi, într-un moment critic, în care Centrala nucleară de la Cernavodă a fost deconectată complet de la rețeaua de electricitate. Iar rezervele noastre de energie sunt pe zero.
"Ar trebui să ne focusăm mai degrabă pe stocare, ar trebui să ne uităm la cum funcţionează în ansamblu reţeaua", a declarat Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei.
Reţeaua, şi aşa veche şi depăşită, funcţionează pe principiul. Producem energie cât ne trebuie acum şi consumăm până se termină. Fără să avem nicio rezervă pusă de-o parte.
"Vorbim și de lipsă de viziune. Nu am știu să construim lanțuri de valoare aici în țară. Noi avem totuși o fabrică de baterii chiar în România. Una dintre cele mai bune din Europa, deci am fi fost extrem de bine poziționați să facem lucrurile acestea", a spus Corina Murafa, expert în energie.
Surse de energie avem destule: cea mai mare parte, 40% vine de la soare, dar avem şi eoliene, şi hidrocarburi, cărbune, Hidroelectrica şi surse nucleare. Insă, mai putin de 1% reprezintă energie stocată, adică rezervoare pentru zile negre. Ca cele pe care le trăim acum. Experţii spun că a lipsit, printre altele, voinţa politică. Dar si un pic de logică în gândire.
"În momentul în care am dat drumul la programele precum Casa Verde le-am dat drumul doar pentru panouri fotovoltaice, nu panouri fotovoltaice plus baterii, cum ar fi fost normal", a afirmat Dan Nica, europarlamentar.
Abia la finalul lui 2024 România a avut o lege care să îi oblige pe cei care îşi instalează panouri solare să îşi pună şi sisteme de stocare a curentului. Comisia Europeană a alocat ţării noastreun buget de 150 de milioane de euro ca să ne întărim siguranţa energetică. Dar România s-a concentrat mai mult la cum să producă, nu să stocheze.
"Bulgarii şi-au alocat în PNRR 600 de milioane de euro pentru stocare. România a alocat doar 80 de milioane de euro. Când am preluat mandatul, acest apel de doar 80 de milioane de euro era propus spre eliminare de către Ministerul Energiei. Am reuşit să îl salvăm", a spus Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei.
N-a fost suficient. România abia a atins o capacitate de stocare a energiei de aproape 2.000 mWh. De aproximativ 4 ori mai mică decât producţia. Tot ce stocăm s-ar termina în mai puţin de o zi dacă ţara ar rămâne brusc fără nicio sursă de energie.
Exact cum se întâmplă în acest parc fotovoltaic. Produce anual aproape 200 de gigawaţi-oră de energie electrică şi stochează doar 18 Mwh. Asta înseamnă că ar asigura consumul anual al unui oras cum e Sebeşul, cu condiţia să fie mereu soare. Altfel, oamenii ar rămâne fără curent în 2 ore.
"A plecat timid de dimineaţă când a fost puţin înnorat. A mers foarte bine până la ora prânzului şi la ora prânzului în zona Ploieştiului, unde este situat acest parc au început să apară nori. Acest lucru se poate vedea în graficul de producţie cu variaţii: urcând, coborând, în funcţie de cum a trecut norul peste parc. Aceste diferenţe ar putea fi compensate de bateriile care ar putea fi montate în parcuri. Nu am mai vedea aceste variaţii, ci am vedea o curbă frumoasă ca în zilele însorite", a declarat Mihai Scarlat, manager dispecerat.
Când sunt zile insorite şi producţia de curent e bună, tot ce nu e consumat ar putea fi păstrat. Dar cum nu avem baterii, dăm altora energia. De exemplu, vecinilor bulgari. Care stau mult mai bine la capitolul stocare. Spre seară, când România începe să aprindă luminile iar consumul creşte, suntem nevoiţi să cumpărăm. Tot de la bulgari. Dar la preţ chiar şi de 10 ori mai mare.
"Ideea unor unităţi de stocare în sistemul energetic naţional este să mai reducă vârfurile. Atunci când este un vârf de consum, când este cererea mai mare în mod logic preţurile se duc în sus pe parcursul zilei. Atunci când este un consum mai redus şi producţia este mai mare teoretic preţurile scad. Şi ca să nu punem dezechilibre. Stocarea este cea care face ca energia solară fotovoltaică să ajungă la clienţi chiar şi atunci când nu bate soarele",
De exemplu, marţi, 11 august, până în prânz, produceam peste 6.300 de mWh și consumăm aproximativ 5.100. Diferenţa de 1200 ar fi putut fi stocată. Dar pentru că nu avem unde, mare parte a plecat la export.
Joi, 13 august, când s-a închis centrala de la Cernavodă, la aceeaşi ora, produceam 4800 de mWh şi consumam un pic peste. Diferenţa am luat-o din import, la un preţ de 4 ori mai mare faţă de tariful cu care vindem de obicei. La finalul zilei de joi, România cumpărase deja cu aproape 7.000 de kWh mai mult faţă de ziua precendentă.
E un mecanism de care au profitat, ani de zile, "băieţii destepti" din energie.
"Câștigă în primul rând traderii de energie care aduc electricitate din import adăugându-și sigur profitul, marje comerciale la fiecare tranzacție că de obicei tranzacțiile astea sunt pe lanțul destul de lung. Câștigă evident producătorii de energie și cei care au stocare în țările vecine, cum ar fi Bulgaria", a explicat Corina Murafa, expert energie.
Şi pierde populaţia. Care plăteşte energia la cel mai mare preţ din UE. Însă preţul acesta nu se vede doar în factura la curent electric.
Atunci cand energia se scumpeşte, totul se scumpeşte. De la pâine, la banalul covrig pe care îl cumprăm de dimineaţă, medicamente, cartela de metrou sau chiar şi un buchet de flori. Aproape orice produs care trece printr-o fabrică are de fapt pe etichetă ascuns, în preţul final şi tariful la energie.
"Realitatea ne arată că e nevoie de stocare. Sigur că mai mult durează câteodată lucrările la staţiile care deservesc bateriile, venirea transformatoarelor şi partea asta de avizare", a declarat Dumitru Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei.
"Nu am fost destul de atractivi pentru investitori. Poate e un investitor care este pregătit să vină cu 500 de milioane de euro să facă un parc de stocare. Doar că, teoretic, în documentele pe care el le are trebuie plătită intărire de reţea, suma extraordinar de mare datorată altor presupuse proiecte care sigur nu se vor implementa probabil niciodată", a explicat Albert Soare, instalator panouri fotovoltaice.
Azi, suntem la coada clasamentului la nivel de european când vine vorba de capacitatea de stocare a energiei electrice. In spatele statisticii sunt ani de zile in care ba nu am avut bani, ba nu am avut legislatie, ba nu am avut politicieni carora sa le pese cu adevarat de oameni.
Mădălina Chiţu semnează seria de reportaje Observator "Legea Banilor". ➜
