Rata anuală a inflaţiei a urcat la 14,5%. Cartofii înregistrează cea mai mare scumpire în rândul alimentelor

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 14,5% în luna mai 2022, de la 13,76% în aprilie, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna aprilie 2022 au crescut cu 1,2%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 9,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 este 14,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 - mai 2021) este 8,3%", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) - indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, în luna mai 2022, comparativ cu luna aprilie 2022, este 101,22%.

Vezi și

De asemenea, în mai, rata anuală a inflaţiei, calculată pe baza acestui indice este 12,4%, iar rata medie a preţurilor de consum, în ultimele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022), faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 - mai 2021), determinată pe baza IAPC, s-a situat la 7,1%.

Unde s-au înregistrat cele mai mari scumpiri

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 – mai 2021) este 8,3%, trasmite INS.

În continuare, cea mai mare scumpire se înregistrează la gaze - 86,7%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

La mărfurile alimentare, cea mai mare scumpire se înregistrează la cartofi  - 50,93% şi la ulei  - 44,14%.

Pâinea s-a scumpit cu 22,5%.

În ceea ce priveşte serviciile, cele mai mari scumpiri sunt la transportul aerian, de peste 20%, şi la apă, canal şi salubritate, peste 18%.

Rata inflaţiei, peste prognoza BNR

BNR anticipa că rata anuală a inflaţiei IPC urma să atingă un maximum de 14,2% în luna iunie, potrivit Raportului asupra inflaţiei din luna mai.

"Pe termen scurt, rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată să avanseze până în luna iunie, când ar urma să atingă un maximum de 14,2%. Evoluţia va avea loc pe fondul presiunilor din partea costurilor de producţie (cu energia, materiile prime, transportul), exacerbate recent de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a ocazionat o transmisie relativ accelerată a acestora asupra preţurilor de vânzare ale bunurilor şi tarifelor serviciilor din coşul indicelui CORE2 ajustat. De asemenea, dinamica IPC va reflecta şi majorarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale în luna aprilie 2022, în condiţiile expirării măsurilor anterioare de compensare şi plafonare şi ale trecerii la noua schemă, care presupune condiţii de eligibilitate mai stricte. Totuşi, intensitatea acestor presiuni este apreciată a se diminua pe termen mediu, pe măsura disipării presupuse a efectelor asociate războiului", se spune în Raportul publicat pe 12 mai.

În absenţa altor informaţii, BNR menţionează că proiecţia macroeconomică include ipoteza revenirii preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale la niveluri contractuale actualizate (determinate pe baza mecanismelor pieţei liberalizate) în luna aprilie 2023, ceea ce va implica majorări însemnate la acest orizont. 

Mugur Isărescu a îndemnat românii la calm, luna trecută, după ce inflaţia a crescut la aproape 14%. Mugur Isărescu a precizat că România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană. 

“România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro. Nu mă refer numai la ţările baltice, toate au inflaţie semnificativ mai mare decât România, dar e vorba şi de Cehia, în mod curios Olanda şi în cazul Olandei explicaţia nu este uşoară pentru că au gaze în Marea Nordului, dar Olanda face parte din ţările care au mers cel mai mult în direcţia unei economii verzi”, a transmis guvernatorul BNR.

El a precizat că şi Bulgaria este înaintea noastră la acest capitol, menţionând că ţara vecină are Consiliul Monetar, iar acesta "presupune o disciplină fiscală extrem de severă, nu au deficitele fiscale pe care le are România”.

"Prețurile la energie s-au transmis în cotațiile produselor agroalimentare pe canalul costurilor cu transportul, îngrășăminte și furaje, dar și pe un fundal de început de panică.

De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia este caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR, n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a mai spus Mugur Isărescu

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰