România lăsată fără 869 de milioane de euro din PNRR: Trei jaloane ratate, inclusiv reforma pensiilor speciale
Comisia Europeană a aprobat o plată de 1,27 de miliarde de euro către România, dar a suspendat până în noiembrie plata a 870 de milioane de euro, pentru că parlamentul nu a făcut reforma pensiilor speciale, iar guvernul nu a selectat pe criterii de transparență administratorii companiilor din energie și nici nu a dat drumul Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, care trebuie să le monitorizeze performanța.
Comisia Europeană suspendă plata a 869 de milioane de euro din PNRR către România, pentru neîndeplinirea a trei jaloane. Unul dintre acestea este cel legat de pensiile speciale, altul are legătură cu înființarea și operaționalizarea unei autorități care să monitorizeze activitatea întreprinderilor publice, iar al treilea este legat de administratori ai companiilor publice care activează în domeniul energiei. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță că România are termen până în 28 noiembrie să aducă la îndeplinire ceea ce și-a asumat în cadrul acestor jaloane din PNRR.
"În cursul zilei de miercuri, Comisia Europeană a emis Decizia 3487 din 28 mai 2025 prin care a aprobat în legătură cu cererea de plată nr. 3 plata sumei de 1.279.000.000 euro, din care componenta de grant este 622 de milioane euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. De asemenea, tot prin aceeași decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, din care componenta de grant 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 de milioane de euro. Consecința adoptării acestei decizii, care este o componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de 6 luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 și se împlinește pe data de 28 noiembrie 2025", a anunțat, vineri, Marcel Boloș.
El a subliniat că unul dintre jaloanele suspendate este cel legat de operaționalizarea și funcționarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMPIP), pentru care sunt suspendați 330 de milioane de euro. Boloș a precizat că acest jalon va fi soluționat până la termenul-limită, până atunci va fi numită conducerea AMEPIP după standardele impuse de Comisie. Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru comisia care va evalua candidații la conducerea AEMPIP fiind 11 iunie.
Al doilea jalon pentru care România nu primește bani are legătură cu numirea a 43 de administratori de companii din domeniul energiei, suma suspendată fiind de 227 de milioane de euro. În prezent se derulează noi proceduri la opt companii pentru desemnarea administratorilor, printre acestea numărându-se Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet. La alte companii, procedurile de desemnare a administratorilor nu au fost reluate.
Pensiile de serviciu reprezintă un alt motiv pentru care Comisia Europeană a suspendat bani din PNRR pentru România. Suma suspendată pentru neîndeplinirea acestui jalon este de 231 milioane de euro.
"Proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii în Senat și are două prevederi: creșterea vârstei de pensionare progresiv (...), iar baza de calcul pentru determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile din plen, la 85% din veniturile nete", a precizat Marcel Boloș referindu-se la acest jalon.
Legea salarizării, propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată
România dorește amânarea Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR. Motivul invocat este că pentru aplicarea legii trebuie ca deficitul bugetar să fie sub 5%.
"Cererea de plată 4 se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, pentru că discutăm de o cerere de plată 4 restructurată, respectiv creștem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care au fost îndeplinite și, odată cu aceasta, să creștem valoarea acestei cereri de plată de la 2.680.000.000, cât este în momentul de față în PNRR, la 5,7 miliarde euro. Discutăm, dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus, de o creștere a valorii cererii de plată cu 3 miliarde de euro", a mai spus ministrul Marcel Boloș.
El a precizat că această cerere de plată este importantă nu doar din perspectiva valorii sale, ci și în ceea ce privește reformele pe care le cuprinde. Printre aceste reforme se numără cea fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, Legea energiei, Legile Justiției, Codul Urbanismului și platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul Silvic și reorganizarea Romsilva, strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
În cadrul cererii de plată 4, România a propus Comisiei Europene amânarea Legii salarizării unitare până la ultima cerere depusă în cadrul PNRR, pe motiv că intrarea în vigoare a acestei legi este condiționată de deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 5% pentru ca legea să poată fi aplicată.
"Tot în legătură cu cererea de plată 4, Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o vom avea în legătură cu PNRR. Este o reformă importantă în sectorul public, însă intrarea acesteia în vigoare este condiționată de ținta de deficit bugetar care trebuie să fie de sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare", a explicat ministrul.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
