Video Sistemul de pensii de stat s-ar putea prăbuşi în 10 ani. Cum schimbă datele generaţia "decreţeilor"
Scandalul privind modificările pensiilor private scoate la iveală statistici îngrijorătoare. În doar câţiva ani, sistemul de pensii de stat ar putea intra în colaps. Generaţia decreţeilor iese din câmpul muncii, în timp ce numărul salariaţilor va fi mult mai mic. În consecinţă, există riscul ca veniturile vârstnicilor să se reducă semnificativ.
E venitul pe care şi-ar dori Adrian să-l primească, atunci când va ieşi la pensie. Din 2008 contribuie la pilonul 2 şi a adunat până acum în jur de 20 de mii de euro. E îngrijorat de măsurile anunţate de autorităţi.
"Poate ar trebui avut în vedere ca de pilonul 2 să beneficiem un an, doi, înainte de pensie. Trebuie regândit tot sistemul naţional de pensii, pentru că s-ar putea să avem surprize să nu mai putem să contribuim cu o sumă foarte mare şi să nu beneficiem de ea la pensie", spune Adrian Manafu, angajat.
De anul viitor, şi până în 2030, peste 600 de români vor deveni pensionari în fiecare zi. Apoi vor ieşi din câmpul muncii primele generaţii de "decreţei". După emiterea decretului ceauşist prin care au fost interzise avorturile, între 1967 şi 1969, s-au născut peste 1,5 milioane de copii, dublu faţă de anii precedenţi. Ei vor ieşi la pensie între 2032 şi 2034. În aceeaşi perioadă, vor intra în câmpul muncii cei născuţi la începutul deceniului trecut. Adică mai puţin de 600.000. Cu alte cuvinte, fiecare salariat va plăti contribuţii pentru două pensii şi jumătate.
"Există probabilitatea ca pilonul 1 să eşueze în totalitate. Va deveni mult mai dificil ca statul să contribuie, să transfere lună de lună, sume imense de bani, în aşa fel încât să umple un gol", spune Christian Năsulea, profesor de economie.
"Pensiile nu că vor scădea, ca şi sumă, ci vor creşte mult mai lent decât inflaţia. Deci pensionarii vor pierde putere de cumpărare", spune Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România.
Pilonul 2 va trebui să compenseze
Numai că fondurile care gestionează banii vor trebui să vândă active pentru a plăti retragerile dacă se păstrează opţiunea de 100%. Iar asta se traduce printr-o creştere a ofertei de acţiuni pe piaţă, deci o scădere a valorii acestora şi un randament mai mic pe viitor.
"Dacă se merge pe varianta în care oamenii să retragă în continuare sume spre sută la sută efectul nu va fi unul pozitiv. Va exista un efect care va duce la scăderea creşterii economice", spune Christian Năsulea, profesor de economie.
"Lumea vede, mai degrabă, partea rea. Li se confiscă banii, hai să fim sinceri, ministerul de finanţe dă dobânzi mai bune decât băncile. Deci cine pe cine foloseşte? Fondurile de pensii folosesc guvernul României, nu-i aşa?", spune Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 170 de miliarde lei la finalul lunii iunie 2025. 66% reprezintă investiţii în titluri de stat iar 23% acţiunile deţinute la diverse companii listate pe bursă. Dacă 30% din contributori îşi retrag banii în totalitate, asta se traduce într-o scădere a activelor cu peste 50 de miliarde de lei.
Din cei aproape 200.000 de români care au încasat deja pensia de Pilon II între 2016 şi 2025, peste 75% au optat pentru plata unică.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
