S&P păstrează perspectiva negativă pentru România, în ciuda măsurilor Guvernului, dar nu ne duce la junk
S&P a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, apreciind măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan drept cele mai consistente de la criza din 2008. Totuși, agenția avertizează că incertitudinile economice, politice și lipsa unei strategii fiscale clare după 2026 pot afecta implementarea reformelor.
Calificativul "BBB-" este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Decizia este luată după ce, în urmă cu zece zile, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanţii Standard & Poor’s (S&P)
La începutul anului, agenţia a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă şi a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar faţă de cele două analize considerate obişnuite în cursul unui an pentru emitenţii suverani, în primăvara şi în toamna anului 2024. Analiza şi decizia S&P au venit atunci cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu era clar dacă agenţia de rating a ţinut cont şi de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunţată de către autorităţi pentru bugetul acestui an.
S&P a confirmat ratingurile BBB-/A-3
Acum, S&P anunţă că a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, acordate României, menţinând o perspectivă negativă, menţionând în continuare riscurile continue la adresa finanţelor publice în pofida măsurilor de consolidare fiscală anunţate de noul guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, relatează Profit.ro.
Conform agenţiei de rating, noul Guvern, care a preluat mandatul după alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte, la mijlocul lunii mai, a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 şi de 3,5% din PIB în 2026, preconizându-se că aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, faţă de 9,3% în 2024. S&P menţionează că această corecţie fiscală are loc pe fondul unor provocări economice semnificative. Pe acest fond, Agenţia şi-a redus proiecţiile de creştere a PIB-ului la 0,3% în 2025 şi la 1,3% în 2026, reflectând impactul măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire.
Inflaţia, printre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est
Este însă arătat că inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est şi se aşteaptă să crească la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creşterilor preţurilor la energie electrică, a majorărilor TVA şi a altor factori. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Banca Naţională a României, care probabil va menţine politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice.
”Previziunile noastre de bază, care stau la baza confirmării ratingurilor noastre „BBB-” pentru România, includ menţinerea de către guvern a unui deficit semnificativ al ţării. Acestea fiind spuse, observăm riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă”, arată S&P.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
