Video Vindem energie ieftin ziua şi o cumpărăm scump seara. Paradoxul care îi face pe români să caute alternative

La un singur instalator, cererea pentru fotovoltaice a crescut cu 20% faţă de anul trecut. La fel şi cea pentru bateriile de stocare.

"Pornim de la 10 kW. o baterie minimă. Şi putem ajunge chiar la 16 kW. Toţi clienţii doresc baterii pt stocare a energiei. Şi-au dat seama că sunt f importate, că pot produce ziua şi consuma în timpul nopţii, din această baterie.", explică Florin Diaconu, instalator fotovoltaice. 

Singura fabrică de baterii din România livrează pe bandă rulantă.

"Se axează pe distribuţia către parcuri regenerabile. Având în vedere momentul în care ne aflăm pt a deservi creşterea capacităţii de stocare. Capacităţile sunt de la 70 de MW în sus.", precizează Ioana Ciucu, director financiar companie baterii. 

40% din producţie merge însă către export.

"Spania, Germania, Olanda, sunt principalele state cu care colaborăm.", mai sune Ioana Ciucu. 

România însă a învăţat prea târziu lecţia. N-am investit la timp, aşa că acum suntem dependenţi de importuri.

Pe data de 5 august, România a exportat energie timp de 7 ore, în total 3.780 MWh, iar seara a importat energie timp de 5 ore, în total 9.510 MWh. Dacă energia exportată în timpul zilei ar fi fost stocată în baterii, aproape 40% din importurile de seară nu ar mai fi fost necesare.

Iar preţurile la care importăm sunt uriaşe. Astăzi, la prânz, energia a ajuns la un minim de 420 lei/MWh în jurul prânzului, când producția fotovoltaică este la maximum. În intervalul de seară, 19:00-22:00, prețul urcă până la 1.360 lei/MWh, de peste trei ori mai mare decât în cel mai ieftin interval al zilei. La vecinii bulgari situaţia e complet diferită. 

"Ei acum au în jur de 12 mii de mw. Noi avem aproape 2 mii mw. Adică mult mai puţin. Şi asta era o greşeală care putea fi evitată din timp. cu fonduri care să fie absorbite.", spune Eugenia Guşilov, expert în energie. 

În plină criză, bulgarii ajung să exporte peste 30 de mii de MW pe zi şi să câştige milioane de euro. Noi însă... vom suporta toată nota de plată.

"Efectul acesta legat de prețurile finale la care vom cumpăra produse peste câteva luni. Și în al doilea rând, ce ne întrebăm în acest moment este care va fi impactul închiderii anumitor capacități de producție industrială asupra produsului intern brut, asupra output-ului global al economiei românești. Pentru că în momentul în care închizi niște mari producători, fie și pentru câteva zile, lucrul acesta are potențialul să se resimtă în producția totală a economiei Românești.", precizează Christian Năsulea, profesor de economie.

Marile companii deja resimt efectele.

"Noi vom plăti mult mai mult. Vorbim de creşteri de milioane de euro la o companie de talia noastră. Toate aceste costuri se vor duce o parte din ele în inflaţie. Din păcate, companiile nu mai pot transpune în preţ toate aceste măriri de costuri pentru că consumul este deja în scădere.", menţionează Radu Timiş jr., director general companie mezeluri. 

România a avut în luna iunie cea mai mare scădere anuală a consumului dintre ţările din Uniune, de 6,6%.