Ministrul Educaţiei, măsuri pentru reducerea violenţei în şcoli şi taxarea bullying-ului
După înregistrarea primului caz oficial de bullying în România, Ministerul Educației a constituit un grup de lucru special pentru rezolvarea acestui tip de probleme.
După înregistrarea primului caz oficial de bullying în România, Ministerul Educației a constituit un grup de lucru special pentru rezolvarea acestui tip de probleme. Din acest grup pentru elaborarea normelor de aplicare ale Legii anti-violenţă în şcoli face parte şi o profesoară din Baia Mare. Ea este directoare la o şcoală, unde 90% dintre elevi sunt de etnie rromă, iar cazurile de bullying sunt tot mai des întâlnite.
Înainte ca bullying-ul să fie semnalat într-o instituție de învățământ, reprezentanții școlilor trebuie să facă distincția clară între acest fenomen şi un simplu comportament răutăcios sau nepoliticos.
Abia atunci, la nivelul școlii va fi constituită o comisie de analiză a situației, o comisie care va dispune şi măsuri.
În cadrul comisiei, directorul unității de învățământ îşi asumă un rol decisiv de a analiza situaţia şi de a dispune măsuri disciplinare împotriva elevului sau al cadrului didactic vinovat de hărțuirea constantă. Însă, nu doar directorul este decisiv.
Un rol major în constituirea acestei comisii la nivelul unităţii de învăţământ îl are consilierul şcolar. Asimilat din perspectiva şcolii cu un psiholog, acesta ar trebui să fie o prezenţă constantă între elevi.
Poliţiştii nu au definit în lege amenzi pentru fenomenul de bullying. Astfel, ei desfăşoară ore cu caracter preventiv în şcolile din România.
Elevii care provin din familii defavorizate ori cei cu dizabilităţi sunt cei mai afectaţi de fenomenul bullying. Psihologii vin cu câteva recomandări pentru părinţi.
Repercusiunile asupra victimelor fenomenului de bullying sunt grave. De la anxietate sau depresie, elevii pot ajunge chiar şi la sinucidere.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰