Video Cum arată casele oferite gratuit profesorilor care se mută în Iaşi. Una singură costă 140.000 de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În România, școlile de la sat pierd de la an la an profesori. Într-un singur an, mediul rural a rămas fără peste 3.200 de dascăli. La Românești, în Iași, autoritățile încearcă să schimbe asta, printr-o soluție neobișnuită: profesorii primesc nu doar un loc la catedră, ci și o casă smart.
Așa arată casele smart puse la dispoziția profesorilor din comuna Românești. Printre beneficiari este și Gabriela, profesor de sport, care timp de doi ani a pierdut zilnic trei ore făcând naveta între casă şi şcoală.
Aici este livingul, mergem mai departe, aici este bucătăria, aici pe stânga este baia, iar aici în dreapta este camera tehnică.
"Nu m-am gândit să renunț la meseria de profesor, dar m-am gândit că ar fi o posibilitate să mă mut la o școală mai aproape de casă. Un salariu care nu este destul de mare, 4000 și ceva de lei, nu mai plătesc chirie care era destul de mare și atunci îmi rămân și mie câțiva bănuți în fiecare lună. Naveta mă costa undeva la 800 de lei", explică Gabriela Plojan, profesor.
Câte locuinţe de acest fel există în localitate
În total, în localitate sunt 3 astfel de locuințe, iar fiecare a costat 140.000 de euro, bani proveniţi din fonduri europene.
"Iar am mai constatat un lucru de-a lungul timpului, profesori buni, dedicați care au venit la școală prin concurs, după 1-2 ani au ales să plece în altă parte întrucât naveta era destul de inconfortabilă", spune Ioan Stegariu, primar Românești.
"În fiecare an aveam probleme când venea vorba de angajarea unui învățător pentru că nu exista interes din partea cadrelor didactice pentru respectiva școală", menţionează Paul Pricup, Director școală.
Jumătate din profesorii care predau în comună fac naveta
21 de cadre didactice predau la cele 3 școli din comună, dintre care jumătate fac naveta. Vestea locuințelor gratuite i-a făcut pe mulți să ia în calcul să se mute aici.
"Nu a fost niciodată o opțiune să renunț, nu mă dau bătută așa ușor, îmi place aici, m-am îndrăgostit de această școală și de copiii din școală și m-am gândit să mă înscriu la preselecție pentru casă", spune Denisia Vârcolici, educatoare.
"M-am așteptat cumva la acest lucru în momentul în care am ales acest post, doar că mi-am asumat și tot ce ține de acest lucru de a face naveta", menţionează Patricia Aramă, educatoare.
Şi copiii speră că, astfel, nu vor mai trebui să se acomodeze cu alţi profesori în fiecare an.
"La sport e pentru prima dată când am avut un profesor pentru mai mulți ani. Eu m-am obișnuit cu doamna mea normală, dar dacă schimbă trebuie să mă obișnuiesc cu el", spun copiii.
"Au nevoie de continuitate, să rămână același profesor pentru că copiii sunt foarte diferiți unul față de altul și sunt copii care sunt mai sensibili și se adaptează mult mai greu cu alt profesor", explică un părinte.
Câte cadre didactice din mediul rural au renunțat la catedră anul trecut
Peste 3200 de cadre didactice au renunțat la catedră în mediul rural, în anul școlar trecut. Aproape de 3 ori mai mulți decât profesorii care au renunțat la posturi în mediul urban. Asta este cu atât mai îngrijorător dacă ținem cont că nivelul mare de abandon școlar se înregistrează tocmai în școlile de la țară, unde copiii au nevoie de o pregătire mai atentă și constantă. Dacă ne uităm spre evaluări, 84% dintre copiii din mediul rural nu reușesc de exemplu să obțină nota minimă de trecere la matematică.
De altfel, în urma evaluărilor copiilor din toată țara, Comisia Europeană indică tocmai școlile rurale drept zone în care este nevoie de mai multe cadre didactice și de politici pentru atragerea și păstrarea lor.
Reporter Corespondent la Observator, Antena 1, în Iași de 8 ani, cu 11 ani experiență în jurnalism generalist, a relatat de la toate evenimentele majore de toate felurile din Moldova. ➜
