Document "Educaţia şi combaterea schimbărilor climatice", teme prioritare pentru Klaus Iohannis. Raportul a fost pus în dezbatere publică

Raportul "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile", elaborat de Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu înfiinţat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, a fost lansat, marţi, la Palatul Cotroceni, în dezbatere publică.

”Mă bucur să văd cât de dornici sunt copiii, pe care tocmai i-am ascultat cu toţii, să avem, în sfârşit, şi în sistemul românesc de învăţământ cursuri dedicate schimbărilor climatice şi mediului. Îi felicit pentru implicare şi îi îndemn să nu îşi piardă entuziasmul! Educaţia, protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de Preşedinte. Sunt domenii esenţiale, asupra cărora decidenţii politici încă se apleacă prea puţin şi, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale grupuri de lucru, grupuri de reflecţie, care să producă o serie de propuneri concrete”, a spus preşedintele. 

El a arătat că ”un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea Proiectului „România Educată”, care, prin sumele record obţinute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, capătă în sfârşit şi alocare financiară pentru a putea fi pus în practică”. 

Ce este raportul "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile"

Pentru a genera politici publice şi soluţii concrete în aceste domenii, şeful statului a decis organizarea, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, a unor formate diverse de lucru, unele mai ample, desfăşurate pe parcursul mai multor ani, precum cele care s-au finalizat cu Proiectul 'România Educată', altele pe subiecte punctuale, precum grupul de lucru pe tema "Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată", înfiinţat la începutul anului 2022.

Începând cu anul 2021 funcţionează Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, care reuneşte reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Educaţiei, ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai instituţiilor de învăţământ, ai elevilor, ai profesorilor şi ai părinţilor, precum şi ai unor ONG-uri cu experienţă relevantă.

Obiectivul principal al acestui grup de lucru este să contribuie la îmbunătăţirea calităţii educaţiei privind schimbările climatice şi mediul, prin dezvoltarea unui program de educaţie pentru climă la nivel naţional. Administraţia Prezidenţială arată că unul dintre criteriile principale avute în vedere pentru selectarea membrilor grupului l-a constituit experienţa anterioară în elaborarea şi implementarea unor proiecte educaţionale în materie de schimbări climatice şi mediu.

Grupul de lucru s-a reunit în mod constant pe parcursul anului 2021 pentru a aborda teme legate de infrastructură, formarea cadrelor didactice, aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educaţia privind clima, activităţile educative în natură ş.a. Toate aceste elemente au fost sintetizate în raportul "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile", care va fi lansat marţi, la Palatul Cotroceni, în dezbatere publică.

"Documentul vizează învăţământul preuniversitar şi lărgirea accesului la educaţia privind schimbările climatice şi mediul şi include o serie de propuneri şi de măsuri concrete. Odată implementate, toate acestea vor creşte expunerea elevilor la informaţii referitoare la factorii care duc la degradarea mediului şi accelerează schimbările climatice. În acelaşi timp, s-a avut în vedere şi componenta practică, asigurând astfel elevilor şi contextul pentru a se implica, pe parcursul şcolarizării, în activităţi aplicate de protecţie a mediului înconjurător", arată Administraţia Prezidenţială.

Klaus Iohannis pune accentul pe educaţie

Şeful statului a arătat că, în continuarea Proiectului „România Educată”, a decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale să funcţioneze şi un grup de lucru pe tema educaţiei privind schimbările climatice şi mediul. 

”Prezentăm astăzi rezultatele discuţiilor din cadrul acestui grup, sub forma unui raport pe care îl supunem dezbaterii publice. Educaţia este unul dintre pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educaţia determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilităţi pentru protejarea naturii şi a viitorului întregii societăţi. Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă şi soluţii, atât pentru a lărgi accesul la educaţia privind protecţia mediului şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât şi pentru fundamentarea unei infrastructuri şcolare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate. 

Mulţumesc membrilor grupului de lucru pentru dedicarea lor şi mulţumesc, totodată, tuturor celor care, în săptămânile următoare, se vor implica într-un mod constructiv în cadrul dezbaterii publice. Am convingerea că, la nivelul societăţii, există şi alţi actori care pot contribui la punerea în practică în cea mai bună formă a propunerilor noastre”, a spus preşedintele. 

El a continuat: ”Cu toţii ne dorim un mediu curat, fără deşeuri la tot pasul. Cu toţii ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea şi să fim feriţi de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme. Putem reuşi asta prin politici publice adecvate, prin instituţii care funcţionează şi care aplică legea, dar, mai ales, prin acţiunile individuale ale fiecăruia dintre noi. De aceea, protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituţii şi cetăţeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor şi pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu şi la cele privind schimbările climatice”. 

Klaus Iohannis a mai spus că în educaţia privind schimbările climatice şi mediul la nivel preuniversitar, este esenţial să ne centrăm pe beneficiarul primar al actului educaţional – evident, elevul. ”Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător”, a arătat el.

Potrivit preşedintelui, ”şcolile în care învaţă elevii noştri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului”. 

Preşedintele a mai arătat că are deplină încredere că Guvernul va aborda cu toată deschiderea şi responsabilitatea realizarea acestui obiectiv naţional prioritar, în strâns parteneriat cu mediul asociativ, cu cel privat, dar şi cu reprezentanţii tinerilor, care ne-au demonstrat în ultimii ani că sunt în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice. 

Documente: EDUCAȚIA PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI MEDIUL ÎN ȘCOLI SUSTENABILE(1).pdf

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰