Din orfelinat la ONU: povestea tânărului român care a schimbat legile pentru copiii abandonați
Andreeas Novacovici nu a avut o viață ușoară. Născut prematur, abandonat la scurt timp după naștere și crescut într-un orfelinat din România pe care îl descrie drept „mai rău decât o închisoare”, a învățat devreme că supraviețuirea nu e un dar, ci o luptă dură. Astăzi, la 31 de ani, este doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara, specialist în politici sociale și unul dintre cei mai respectați tineri experți în domeniul protecției copilului. Povestea lui, de la orfelinat la Consiliul Europei și ONU, este dovada că educația și curajul pot rescrie un destin.
Andreeas a fost inclus în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, ediția 2025, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, pentru contribuția sa reală la îmbunătățirea legislației privind protecția copilului. Între 2019 și 2023, el a formulat 58 de amendamente la legea 272/2004 privind drepturile copilului – toate adoptate de Parlament – și alte 39 de amendamente la legea adopției, aprobate în 2021.
Ceea ce îl motivează, spune el, este dorința de a transforma vulnerabilitatea în schimbare. „România are nevoie, mai mult ca oricând, de tineri care nu doar visează la schimbare, ci o transformă în realitate – pas cu pas, prin muncă și credință zi de zi”, afirmă Andreeas.
În spatele acestei reușite se află o realitate dureroasă. În România, trăiesc aproape 41.000 de copii instituționalizați, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului. Dintre aceștia, peste 11.000 locuiesc încă în centre rezidențiale de stat, iar restul în servicii alternative, cum ar fi asistența maternală sau centrele de tip familial. Chiar dacă numărul copiilor din orfelinate a scăzut considerabil față de anii ’90, România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană la numărul de copii separați de părinți din motive economice.
În multe cazuri, sistemul nu reușește să ofere sprijin real pentru integrarea socială a acestor tineri după împlinirea vârstei de 18 ani. Statisticile arată că doar una din trei persoane care părăsesc sistemul reușește să-și găsească un loc de muncă stabil în primii doi ani. Restul ajung, adesea, la marginea societății – fără sprijin, fără familie și, de multe ori, fără speranță.
Andreeas Novacovici a trăit această realitate din interior și a decis să o schimbe. Ca expert în politici sociale, a colaborat cu UNICEF, UNHCR, Consiliul Europei și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, contribuind la proiecte de reformă și protecție a tinerilor vulnerabili, inclusiv refugiați din Siria, Gaza și Ucraina.
Astăzi, când vorbește despre copilăria sa, o face fără ură, dar cu luciditate. „Cred în educație și în bun-simț, cred în oameni profesioniști și în puterea exemplului, nu doar a cuvântului. Eu sunt omul acțiunii și al gândirii strategice în tot ceea ce fac”, spune el.
Prin exemplul său, Andreeas arată că un copil crescut în lipsă poate deveni un adult care oferă altora șansa pe care el nu a avut-o. Într-o Românie în care drepturile copiilor vulnerabili sunt încă o temă sensibilă, povestea lui devine nu doar un model de reușită, ci un apel la responsabilitate colectivă: să nu mai lăsăm niciun copil în urmă.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰