Spionul japonez care a ţinut istoria în propriile mâini! Atacul de la Pearl Harbor: Peste 2.000 de morţi şi pagube materiale imense
Povestea atacului de la Pearl Harbor o ştim! Japonezii atacă, în dimineaţa zilei de 7 decembrie 1941, distrugând opt cuirasate, trei crucişătoare, 188 de avioane şi ucigând 2.400 de persoane. Puţin sunt cei, însă, care cunosc povestea spionului japonez care a transmis informaţii vitale pentru declanşarea iadului
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă
Povestea atacului de la Pearl Harbor o ştim! Japonezii atacă, în dimineaţa zilei de 7 decembrie 1941, distrugând opt cuirasate, trei crucişătoare, 188 de avioane şi ucigând 2.400 de persoane. Puţin sunt cei, însă, care cunosc povestea spionului japonez care a transmis informaţii vitale pentru declanşarea iadului
În arhipelagul Hawaii, la ora 7 şi 55 minute a zilei de 7 decembrie 1941, 183 de avioane japoneze au surprins flota americană.
La ora 8 şi 45 minute, 170 de avioane au atacat vărsând bombe şi torpile crucişătoarele, terenurile pentru aviaţie şi rezervoarele petroliere ale bazei militare.
În timp de o oră şi jumătate, forţele japoneze au distrus opt crucişătoare mari, deteriorând 188 de avioane la sol şi provocând moartea a aproape 2.500 de persoane. În aceeaşi zi, japonezii au debarcat în Malaysia şi în Filipine.
În data de 28 noiembrie 1941, Hitler a asigurat imperatorul Japoniei de susţinerea să şi s-a aliat în lupta împotriva Statelor Unite ale Americii. În aceeaşi zi cu atacul de la Pearl Harbor, preşedintele SUA, F. D. Roosevelt, a declarat război Japoniei. Războiul a devenit unul mondial.
Întregul atac a fost "meritul", în mare parte, a celor peste 160.000 de spioni japonezi. Unul, însă, a rămas în istorie, contraspionajul american îngenunchind în faţa lui.
Takeo Yoshikawa, spionul din „umbră”
Cel mai important spion japonez, a cărui activitate a rămas multă vreme în „umbră”, a fost Takeo Yoshikawa (1914 –1993), un ofiţer de marină de 25 de ani, care a fost implantat, în martie 1941, sub acoperire diplomatică, la Consulatul japonez de la Honolulu.
Acesta a reuşit, în perioada imediat următoare, să monitorizeze activităţile de zi cu zi ale flotei americane de la Pearl Harbour. Din diverse motive, activitatea şi biografia s-a au rămas prea puţin cunoscută marelui public, dar şi istoricilor, abia în ultima vreme acţiunile sale fiind aduse în discuţie, prin desecretizarea unor documente sau pe baza mărturiilor, memoriilor unor participanţi la aceste evenimente.
Cum a ajuns Yoshikawa cel mai important SPION?
În 1933, Yoshikawa obţine diploma de absolvent al Academiei Imperiale Navale japoneze, servind, în continuare, pe nave de război şi submarine, ceea ce îi va folosi în viitoarea sa carieră de spion în acest domeniu. Trebuie să îşi întrerupă aceste activităţi datorită unei afecţiuni, ceea ce îi va provoca o depresie, apelând la un mijloc uzual în rândul militarilor japonezi, sinuciderea, dar rămâne totuşi în viaţă.
Totuşi, este primit în rândurile serviciului de informaţii al marinei, făcând parte chiar din Statul său major, specializându-se în domeniul marinei americane. La un moment dat interceptează un mesaj al marinei engleze, prin care se anunţa deplasarea unei flote de nave. Pune această informaţie la dispoziţia Ambasadei Germaniei la Tokyo, ceea ce face că numeroase nave din această flotă să fie scufundate. Drept mulţumire, primeşte o scrisoare chiar de la Hitler.
Avându-se în vedere experienţa sa mai ales în ceea ce priveşte marina americană, Yoshikawa este trimis în Hawaii sub acoperirea de vice-consul şi numele de Tadashi Morimura, în martie 1941, în vederea desfăşurării de activităţi de spionaj. Această activitate dovedeşte că, de fapt, conducerea forţelor armate japoneze, mai ales a Marinei plănuia din vreme un atac asupra bazei navale americane de la Pearl Harbour.
Yoshikawa închiriază un apartament în apropierea bazei şi este adesea văzut pe insula Oahu din apropierea sa, în lungi plimbări. De fapt, el lua note referitoare la mişcările navelor americane, precum şi în ceea ce priveşte activităţile de pe aeroportul „John Rodgers” .
PETRECEA CA UN TURIST, DESENA HĂRŢI DIN MEMORIE, TRIMITEA CĂRŢI POŞTALE CU VEDERI DIN ZONA BAZEI AMERICANE!
Yoshikawa îşi însuşise înfăţişarea şi obişnuinţele unui banal turist care, în căutarea de peisaje deosebite, se plimba în preajma bazei, uneori într-o „companie veselă”. Nopţile şi le petrecea în localurile din zonă, simulând adesea excese bahice, dar, de fapt, păstrându-şi intacte facultăţile de observare. Adesea, era găzduit, datorită „oboselii” pe care o acuză, de proprietarii generoşi ai acestor localuri.
Desigur, Yoshikawa ar fi atras atenţia forţelor se securitate americane dacă s-ar fi observat că, în cursul peregrinărilor sale, lua note sau desena. De fapt, Yoshikawa era în stare să deseneze, la sediul consulatului, hărţi din memorie.
Toate aceste informaţii, strânse cu o meticulozitate tipic niponă, au fost transmise la Tokyo, astfel încât, atunci când au atacat baza de la Pearl Harbour, piloţii japonezi dispuneau de hărţi tridimensionale ale tuturor zonelor din preajma sA.
Mai mult decât atât, Yoshikawa a trimis cărţi poştale cu vederi din zona în care se afla baza americană!
Nici chiar comunicarea sa din 24 septembrie 1941, în care descria în detaliu dispunerea flotei din baza navală, nu a atras atenţi conducerii Marinei americane. În schimb, aceste informaţii i-au dat posibilitatea celui care iniţiase o asemenea acţiune, amiralul Isokuru Yoshikawa, să planifice, de asemenea în detaliu, atacul asupra bazei navale de la Pearl Harbour.
GAFA CONTRASPIONAJULUI AMERICAN!
Una dintre cele mai preţioase informaţii transmise de Yoshikawa s-a referit la faptul că apărarea antiaeriană a portului de la Pearl Harbour era foarte slabă, fiind asigurată doar de baloane suspendate. De asemenea, o alta se referea la rutele pe care urmează să le parcurgă aviaţia niponă atunci când va ataca baza.
Chiar cu o zi înainte de atacul japonez, Yoshikawa fusese observat în barurile din preajma bazei, petrecând cu marinari americani, de la care încerca să obţină informaţii.
Să fi fost vorba de o neglijenţă din partea contraspionajului american sau această „lacună” constituie un alt argument care să alimenteze presupunere că, la nivel politic înalt nu se dorea, din considerente de strategie secretă, alertarea conducerii flotei de la Pearl Harbour. Cert este că amiralului Husband E. Kimmel, comandantul flotei de la Pearl Harbor, nu i-au aprvenit informaţii despre eventualitatea unui atac japonez.
"VÂNT DIN EST, PLOAIE", mesajul care anunţa IADUL!
Atunci când Yoshikawa a primit prin radio mesajul "East wind, rain." (“Vânt din est, ploaie”), care anunţa declanşarea atacului japonez, a distrus toate urmele care îi puteau trăda activitatea de agent, astfel încât, atunci în momentul în care agenţii FBI au ajuns la locuinţa sa, nu au mai găsit nici o mărturie a acţiunilor sale de spion. Mai târziu, el a reuşit să se reîntoarcă în Japonia printr-un schimb cu un diplomat-spion.
DE LA SPION, LA CĂLUGĂR BUDIST!
Yoshikawa nu s-a bucurat de recunoaşterea oficială a meritelor sale de agent care au avut un rol atât de important în pregătirea atacului japonez de la Pearl Harbour. După întoarcerea în Japonia, a mai ocupat un post în serviciul de informaţii nipon, iar, după ce ţara a fost ocupată de americani, s-a făcut „nevăzut”, ascunzându-se sub înfăţişarea de călugăr budist. S-a reîntors lângă soţia sa abia după ce armata de ocupaţie a părăsit Japonia.
Nici în Raportul comisiei care a investigat în 1946 împrejurările şi cauzele atacului japonez asupra bazei de la Pearl Harbout, numele lui Yoshikawa nu este nici măcar amintit.
De fapt, Yoshikawa a reuşit cu greu să îşi găsească resursele materiale pentru un trai decent în Japonia postbelică, dar puţine persoane cumpărau de la magazinul unui „spion”. De asemenea, mărturiseşte că începuse să bea pentru a uita...
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰