"A început şi pe aici să dea. Treaba groasă cu ruşii ăştia". Localnicii din Frecăţei, speriaţi de drona prăbuşită la 7 km de Brăila

Localnici: Uite, băi, ditamai camera! Eşti nebun? Ia uitaţi, fraţilor!

Reporter: Cum făceau?

Localnici: Un huruit aşa şi pe urmă s-a auzit buf deodată.

Ora 20:00, Insula Mare a Brăilei. Liniştea comunei Frecăţei a fost tulburată de prezenţa unui obiect zburător. Câţiva localnici au apucat chiar să filmeze momentul când acesta trece peste casele lor. La câteva ore distanţă, poliţiştii erau anunţaţi că o dronă de origine militară s-a prăbuşit în zona unei ferme, la 12 km distanţă de trecerea cu bacul, la doi paşi de Brăila.

"Din oraşul Brăila care se vede în depărtare, în dreapta, şi până în locul în care a căzut drona, acolo unde ofiţerii SRI fac cercetări la faţa locului sunt 6 kilometri", transmite reporterul Observator, Adrian Obreja.  

Localnicii sunt îngroziţi

"E pe raza teritorială a comunei Frecăţei, dar e în partea de nord a comunei la limita cu municipiul Brăila, peste Dunăre de Brăila. Pe un teren arabil, nu e populaţie acolo", explică primarul comunei. Chiar şi aşa, oamenii sunt îngroziţi că o dronă a putut cădea atât de aproape de un oraş cu 150.000 de locuitori. "Doamne fereşte! Deci a început şi pe aici să dea. Treaba groasă cu ruşii ăştia nu-i de glumă cu ei".

Alături de echipele de căutare, un elicopter al Ministerului Apărării a survolat zona în căutarea dronei. A fost descoperit un crater de patru metri, vizibil şi din aer. "Echipaje ale poliţiei şi Jandarmeriei au fost în această zonă pentru toată noaptea, pentru a asigura perimetrul, iar locul în care a căzut drona e undeva în această direcţie la câteva sute de metri distanţă", transmite reporterul Observator, Adrian Obreja.  

"Au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian posibil dronă pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei", potrivit colonelului Corneliu Pavel, șef Serviciu Informare Publică MApN.

Este a şasea dronă căzută pe teritoriul ţării noastre de la începutul războiului din Ucraina, majoritatea în judeţul Tulcea. Doar una dintre ele avea şi explozibil. Restul, potrivit autorităţilor militare, erau drone de supraveghere. 

Atac masiv al ruşilor cu drone şi rachete în Ucraina

Atac masiv al Rusiei, cu drone, rachete de croazieră și hipersonice, asupra mai multor zone din centrul și vestul Ucrainei. Deși Armata Ucraineană susține că a interceptat 84 din 99 de ținte aeriene, trei termocentrale au fost lovite și avariate grav. Polonia şi-a mobilizat avioanele iar în România, o dronă a căzut în Insula Mare a Brăilei. Armata Rusă a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri aeriene combinate de până acum şi a vizat în special infrastructura energetică a Ucrainei. 

Drone şi rachete ruse au vizat în noaptea de joi spre vineri centrale electrice în centrul şi estul Ucrainei, a anunţat vineri ministrul energiei ucrainean, Gherman Galuşcenko. Polonia a anunţat întărirea supravegherii spaţiului aerian polonez iar Armata Română a anunţat identificarea unor fragmente care par a fi de dronă militară pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei.

Cu ce sisteme anti-dronă se poate apăra România, în cazul unui bombardament

Sistemele folosite de Armata României sunt Osa-AKM sau Gepard. Sunt mobile și extrem de eficiente pe rază scurtă și medie. Gepard și Osa sunt sisteme de apărare antiaeriană blindate, capabile să depisteze ținte la altitudini de doar 10 metri, care zboară cu viteze de maximum 300 de kilometri pe oră. Sunt dotate cu muniție cu rază de acțiune de până la 7 kilometri.

Osa-AKM este special conceput pentru a doborî avioane și drone, cum ar fi cele folosite de ruși la granițele noastre, Shahed-136 sau Geranium-2. Aceste sisteme zborară la altitudini joase, duc până la 200 de kilograme de muniție și nu depășesc viteze de 190 de kilometri pe oră.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰