Cazul azilelor ilegale din Bihor. Celulă de criză la Ministerul Muncii pentru salvarea victimelor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Guvernul a creat o celulă de criză la Ministerul Muncii, în cazul sutelor de victime exploatate, potrivit DIICOT, de o reţea din Bihor sub paravanul asociaţii umanitare Bunul Samaritean. Autorităţile caută soluţii de cazare şi îngrijire a bolnavilor. La faţa locului a fost amplasat un spital mobil pentru persoanele bolnave.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a convocat o celulă de criză pentru a gestiona situaţia a sute de persoane vulnerabile aflate la o reţea de azile din Bihor, vizată de percheziții DIICOT și IGPR. Este vorba despre Asociația "Bunul Samaritean" condusă de Viorel Pașca, suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
401 morți îngropați pe un teren lângă un cimitir
Potrivit declaraţiilor făcute de Mihaela Melconian, procuror DIICOT, 413 persoane au fost găsite în centrele din Bihor. În perioada 2019-2026, în căminele grupării ar fi fost primite 1.842 de victime din mai multe judeţe ale ţării. Pentru anul 2026, anchetatorii vorbesc despre 414 persoane. Toate persoanele găsite în centre urmează să fie relocate. La faţa locului a fost amplasat un spital mobil pentru persoanele bolnave.
Victimele care mureau erau îngropate ilegal la marginea unui cimitir, susţin procurorii, iar ajutoarele de înmormântarea ajungeau în buzunarele reţelei. 401 persoane decedate ar fi fost îngropate acolo în perioada 2019-2022. După activităţile desfăşurate în Bihor, familia care deţinea căminele va fi adusă la Bucureşti.
Potrivit procurorilor, urmează audieri atât la Bucureşti, cât şi în Bihor. Procurorul a precizat că persoanele care le administrau medicamente beneficiarilor nu ştiau să scrie şi să citească, iar medicamentele erau identificate după cutie. Anchetatorii verifică modul în care au fost acordate diferite avize, dar şi banii pentru înmormântări.
Prejudiciul total estimat de aproape 2,6 milioane de euro
Gruparea condusă de Viorel Pașca este acuzată că a înșelat donatori și instituții, obținând bani din donații și sponsorizări, prejudiciul total estimat fiind de aproape 2,6 milioane de euro. Ministerul Muncii a transmis că Viorel Paşca nu are acreditare şi nici servicii sociale licenţiate pentru activităţi de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane.
"Am convocat o celulă de criză la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în urma acțiunilor desfășurate de DIICOT în județul Bihor, la imobile în care erau găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Prioritatea noastră absolută este siguranța oamenilor. Președinta Autorității Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi se află deja în teren și sprijină autoritățile locale pentru identificarea rapidă a unor soluții de cazare și îngrijire adecvate, în funcție de nevoile fiecărei persoane.
Sunt în contact permanent cu autoritățile județene și am dispus mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului și a Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, astfel încât echipele de specialiști să fie prezente în teren și să acorde tot sprijinul necesar.
Din informațiile disponibile la acest moment, este important de clarificat faptul că persoana vizată de anchetă nu deține acreditare și nu are servicii sociale licențiate pentru activitățile desfășurate în imobilele în care găzduia aceste persoane.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale lucrează împreună cu autoritățile locale pentru relocarea în siguranță a persoanelor afectate și pentru identificarea celor mai bune soluții de îngrijire. Respectăm atribuțiile organelor de anchetă și sprijinim toate demersurile necesare. În astfel de momente, statul trebuie să intervină rapid și ferm, iar oamenii vulnerabili trebuie protejați", a transmis Dragoş Pîslaru.
Cine este Viorel Pașca
Surse judiciare au transmis pentru Observator că liderul grupării este Pașca Viorel-Teodor, care împreună cu Pașca Florica, Pașca Daniel-Sabin, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Abel-Timotei, ar fi constituit în 2020 un grup infracțional organizat, la care au aderat în timp și alte persoane.
Asociaţia a intrat în vizorul autorităţilor încă din vara anului trecut, după un control al Ministerului Muncii, în urma căruia s-a stabilit că sute de persoane cu dizabilităţi erau găzduite, în mod necorespunzător, în case deţinute de Viorel Pașca.
"Situaţia descrisă sugerează toate caracteristicile unui sistem paralel privat, care permite încasarea de fonduri financiare publice în afara cadrului legal şi menţine un număr mare de persoane cu dizabilităţi într-o formă de dependenţă şi vulnerabilitate severă, dar şi în pericol de abuz şi neglijenţă. Echipa Corpului de control opinează că reprezentanţii DGASPC Bihor şi AJPIS Bihor, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au îndeplinit în mod defectuos prevederile legislative în domeniul asistenţei sociale şi în domeniul inspecţiei sociale, cauzând o vătămare a drepturilor şi intereselor legale ale beneficiarilor", declara, în iulie 2025, ministrul Muncii de la acea vreme, Florin Manole.
Manole considera "inacceptabilă" situaţia ca persoane cu dizabilităţi să fie gestionate necorespunzător la o persoană fizică din Bihor, majoritatea fiind "cu deficienţe intelectuale şi psihice grave", "lipsite de reprezentare legală" şi fără să beneficieze de intervenţie socială personalizată. "Această situaţie va înceta! Cei care au greşit vor fi traşi la răspundere. Raportul Corpului de Control va fi înaintat către Parchet", afirma Florin Manole într-o postare pe Facebook.
El a prezentat atunci şi câteva dintre concluziile controlului. "Documentaţiile medicale uniforme, anchetele sociale formale, lipsa unui control real din partea DGASPC Bihor şi complicitatea tacită a autorităţilor locale care achită sume cu titlu de indemnizaţii lunare pentru presupuse servicii creează un cadru informal, propice, de substituire faţă de sistemul public de asistenţă socială, fără standarde, fără reglementări şi garanţii pentru siguranţa şi demnitatea beneficiarilor", susţinea Manole.
El preciza că bărbatul ar fi instituit un fel de sistem paralel. "Situaţia descrisă sugerează toate caracteristicile unui sistem paralel privat (familia Paşca), care permite încasarea de fonduri financiare publice în afara cadrului legal şi menţine un număr mare de persoane cu dizabilităţi într-o formă de dependenţă şi vulnerabilitate severă, dar şi în pericol de abuz/neglijenţă, în lipsa unei protecţii legale efective. Prin modalitatea de intervenţie, coordonare, control, monitorizare a beneficiarilor găzduiţi de către domnul Paşca Viorel din judeţul Bihor, reprezentanţii DGASPC Bihor şi AJPIS Bihor au adus atingere drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, respectiv dreptul la viaţă, dreptul la un trai decent, dreptul de a beneficia de servicii integrate, în acord cu gradul şi tipul de handicap, identificaţi la cele 11 locaţii (329 de persoane la nivelul anului 2024)", mai spunea atunci ministrul Muncii, Florin Manole.
Potrivit acestuia, în localitatea Tinca, la şase locaţii cu adrese diferite erau 159 de persoane, în comuna Holod, satul Dumbrava, la patru locaţii cu adrese diferite, erau 100 de persoane, iar în comuna Ceica, satul Inceşti, la o locaţie cu şase case, erau 70 de persoane. "Această situaţie relevă grave carenţe de guvernanţă locală, de supervizare metodologică şi de implementare a legislaţiei în domeniul protecţiei persoanelor adulte cu dizabilităţi. Concluziile acestui raport evidenţiază un model de îngrijire centrat pe o singură persoană fizică, în jurul căreia gravitează un număr considerabil de persoane cu dizabilităţi, aflate în situaţii de vulnerabilitate extremă, fără protecţie legală adecvată şi fără garanţii privind respectarea drepturilor fundamentale", explica Manole.
Trei miniştri au fost înştiinţaţi oficial în 2024 despre situaţia caselor lui Viorel Paşca, potrivit news.ro, care citează relatări din presă. Un fost primar din Tinca a sesizat Comisia pentru abuzuri din Parlament că acele case funcţionează ilegal, iar Comisia i-a informat pe Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii, Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătăţii, şi Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
