Video Ce recomandă un medic psihiatru pentru a evita burnout-ul: reguli simple pentru echilibru la locul de muncă

Stres constant, termene limită, ședințe interminabile și presiunea de la locul de muncă au devenit, pentru mulți angajați, parte din rutina zilnică. Însă, puse împreună și menținute pe termen lung, aceste elemente pot duce la o problemă tot mai frecventă: burnout-ul. Deși în multe țări epuizarea profesională este deja recunoscută oficial, la noi încă este adesea minimalizată sau confundată cu "oboseala" ori "lipsa de motivație". În lipsa unui cadru clar și a unor măsuri de prevenție eficiente, tot mai mulți oameni ajung să resimtă efectele reale ale suprasolicitării. Despre cum se instalează burnout-ul, care sunt semnele de avertizare și ce putem face pentru a-l preveni, a discutat jurnalista Teodora Tompea în cadrul Observator 16 cu invitata Romina Cătuți, medic-psihiatru.

de Redactia Observator

la 27.04.2026 , 17:45

Teodora Tompea, prezentator: Pentru că spuneam de această problemă pe care mulți poate o regăsesc sau se simt în această zonă de burnout și discutam acum, în timp ce vedem materialul, că nu este un diagnostic, adică burnout-ul sau epuizarea profesională nu este în acest moment catalogat ca fiind o afecțiune sau o boală. Și de aici încolo, presupun că apar foarte multe probleme. Adică noi nu știm exact ce ar trebui să facem sau să ne dăm seama.

Romina Cătuți, medic-psihiatru: Așa este. În prezent, burnout-ul nu are un cod de diagnostic, astfel că pacienții ajung întârziat, de obicei, la un consult psihiatric, atunci când burnout-ul se complică, adică o tulburare depresivă, orice tulburarea de anxietate care le afectează funcționalitatea.

Teodora Tompea, prezentator: Când se instalează burnout-ul? Ajutați-ne să înțelegem exact care ar fi acele semne, simptome și cum să le identificăm, poate și la cei din jur, nu neapărat doar la noi.

Articolul continuă după reclamă

Romina Cătuți, medic-psihiatru: Burnout-ul nu este doar un stres. El presupune și o scădere a voinței, scăderei a motivației, un sentiment de disperare, de neajutorare, care afectează și stima de sine și afecteazăm ideea de câtă capacitate avem noi de a rezolva lucruri. Poate să afecteze și somnul, mai ales manifestându-se ca insomnie și atunci pacientul va avea o oboseală, o iritabilitate foarte mare și pe timpul zilei, cu dificultăți de concentrare și cu scăderea productivității, dar în area care i-a provocat burnout-ul, dacă vorbim aici despre locul de muncă.

Teodora Tompea, prezentator: Bun, stresul sau presiunea aceasta profesională, până la un punct este normală, nu?

Romina Cătuți, medic-psihiatru: Și poate să fie productivă, însă pe termene lungi de timp, sigur că fiecare în funcție de ce mecanisme de coping are, la un moment dat, va putea să dezvolte burnout dacă nu apar și niște mecanisme care să-l ajute să facă față acestei situații.

Teodora Tompea, prezentator: Care ar fi mecanismele care ajută?

Romina Cătuți, medic-psihiatru: Ar fi, dacă vorbim de un orar de muncă foarte bine stabilit, să aibă previzibilitate, să ofere stabilitate pe plan profesional, dar și ca sarcinile pe care cineva le primește să nu depășească capacitățile lui, atât ca timp, dar și la volum.

Teodora Tompea, prezentator: Deci poate fi o capcană această variantă. Companiile încearcă de fapt să vină în ajutorul propriilor angajați. Dar cum e?

Romina Cătuți, medic-psihiatru: Intențiile clar sunt bune, însă de multe ori ar fi bine să țină cont și de părerea angajatului legat de ceea ce preferă el. Poate că are nevoie de niște ore libere pe care să le poată folosi așa cum își dorește. Nu neapărat, poate nu își durește neapăra să eficientizeze drumul către spa sau masaj sau ce alte facilități mai oferă angajatorul.

Teodora Tompea, prezentator: Acum, săptămâna aceasta de lucru, cu patru zile de lucru pe săptămână, pentru că nu se discută la noi în țară, se discută la nivel european mai degrabă și sunt țări care au adoptat de fapt această inițiativă. Ar ajuta în vreun fel, tocmai când vorbim despre epuizare profesională sau și aici e hai să mai schimbăm ceva, că poate merge, poate sunt mai eficienți.

Romina Cătuți, medic-psihiatru: Sigur că aici este o discuție, până la urmă e vorba și de volumul de muncă. Dacă sunt patru zile cu un orar prestabilit care să asigure totuși niște ore de somn pentru angajat la domiciliu, nu ar fi o problemă, dar dacă același volum de munc că trebuie comprimat în acele patru zi, asta poate să ducă la depășirea oralului prestabilit.

Teodora Tompea, prezentator: Ați spus ceva important, somnul este esențial, pentru că urma să întreb de fapt ce pot face oamenii care se uită la noi și poate să regăsesc în această problemă a burnout-ului, epuizării profesionale și am auzit în ultimii ani tot mai mulți care trăiesc așa. Foarte pe scurt, dați-ne trei lucruri pe care trebuie să le facem.

Romina Cătuți, medic-psihiatru: În primul rând ar fi vorba de regulile de igienă a somnului, care presupun ca cu minim 2 ore înainte de ora de culcare să nu consumăm alimente, alcool, să nu facem sport, minim 1 oră înainte de ora de curcare fără lumină albastră și asta înseamnă fărã telefon sau televizor.

Teodora Tompea, prezentator: Și asta ajută, da, iată, o concluzie poate fi că lucrurile mici schimbate, de fapt, în rutina noastră ar putea să reducă această epuizare profesională și dacă nu, din păcate, probabil trebuie cerut ajutor de specialitat.