Ucigaşul tăcut. Cel puţin 35.000 de morţi din cauza căldurii, în această vară, în Europa de Vest
Cel puţin 35.000 de morţi din Europa de Vest sunt asociate valurilor de căldură din luna mai, până în august. Bilanţul ar putea fi, de fapt, mult mai mare, pentru că nu includ luna în curs şi nu sunt luate în calcul toate ţările.
Numai în Germania, Franţa şi Spania vorbim de peste 25.000 de morţi, arată bilanţul provizoriu, publicat de jurnaliştii de la The Guardian.
Valurile de căldură venite unul după altul au depăşit recordurile istorice, iar Franţa a înregistrat cea mai mare medie zilnică a sa. Temperaturi de peste 40 de grade Celsius au fost înregistrate şi în Germania şi Spania.
În Germania, institutul Robert Koch a raportat 14.000 de decese legate de caniculă, din 6 aprilie, până în 9 august, cu 9600 dintre ele numai în săptămâna fierbinte 22-28 iunie. Iar Spania are mai bine de 4900 de decese legate de temperaturile ridicate, o sumă care depăşeşte recordul din 2022, când au fost 4520 de morţi.
O analiză a European Correspondent ne arată diferenţele de la an la an în privinţa numărului de decese - iar concluzia este că, deşi se iau măsuri, ele nu sunt de ajuns pentru a salva vieţi.
Graficul care arată numărul morţilor în exces, în perioade de caniculă
European Correspondent
Aproximativ 80 de milioane de oameni de pe continent au fost nevoiţi să facă faţă unor temperaturi de peste 40 de grade în acestă vară, de multe ori în locuri neadaptate unor astfel de temperaturi.
Canicula din 2003 a fost primul mare semnal de alarmă - atunci aproximativ 70.000 de decese au fost asociate căldurii extreme. A fost momentul când mai multe ţări au întocmit planuri de prootecţie împotriva temperaturilor ucigaşe.
Însă, în ciuda acestui fapt, numărul deceselor a crescut. Din 2022 şi până în 2024 vorbim de cam 60.000 de decese asociate caniculei. Vârstnicii, cei cu boli care îi vulnerabilizează, copiii sunt cei mai expuşi. Iar femeile sunt mai afectate decât bărbaţii - în 2022, mortalitatea asociată căldurii a fost cu 63% mai mare în rândul femeilor.
În acest an, vorbim, după cum am spus mai sus, de 35.000 de morţi fără să avem întreaga imagine asupra continentului şi fără să includem luna august.
Şi atunci, de ce nu se iau măsuri mai eficiente?
Dovezile ştiinţifice există, iar consecinţele le vedem cu toţii. Şi atunci, de ce nu vedem un plan mai solid? Potrivit experţilor citaţi, este vorba de lipsa voinţei politice pentru o acţiune mai decisivă.
Ronita Bardhan, profesoară la Cambridge, spune că politicienii nu sunt împinşi destul de cetăţeni. Asta pentru că temperaturile extreme sunt un ucigaş tăcut şi nu provoacă un val de emoţie aşa cum ar face-o o inundaţie de proporţii ori un incendiu, de exemplu. Drept urmare, numărul uriaş de decese este mult mai uşor de trecut cu vederea, spune ea.
Da, fără măsurile luate, numărul morţilor ar fi fost cu 80% mai mare, notează jurnalista de la European Correspondent, însă asta nu înseamnă că nu e nevoie de măsuri mai dure, trage ea concluzia.
CITEŞTE ŞI: Europa, sub cupola de foc: caniculă extremă în Franța, Italia și Germania. Temperaturile depășesc 40°C
