Cum ne încălzim în siguranță când rămânem fără căldură în apartamente. Capcanele ascunse din case

În ianuarie 2026, Capitala României se confruntă din nou cu un paradox greu de ignorat: un oraș european, cu milioane de locuitori, dar cu zeci de mii de apartamente fără căldură și apă caldă în plină iarnă. Avariile repetate din sistemul de termoficare au devenit o constantă, nu o excepție.

Situația din aceste zile nu mai poate fi tratată doar ca o problemă tehnică. Specialiștii atrag atenția că este vorba despre o criză cu impact direct asupra sănătății populației.

Frigul din casă, un risc real pentru sănătate

Când temperaturile scad sub zero grade, lipsa căldurii nu înseamnă doar disconfort, avertizează Asociația Energia Inteligentă. Înseamnă risc de îmbolnăvire, hipotermie, agravarea bolilor cronice și, în cazuri extreme, pierderi de vieți omenești. Pentru copiii mici, vârstnici și persoanele cu afecțiuni medicale, frigul din apartament poate fi la fel de periculos ca frigul de afară.

În lipsa încălzirii centralizate, mii de bucureșteni recurg la soluții de avarie: reşouri, aeroterme vechi, aragaz lăsat aprins sau improvizații electrice. Aici apare însă un al doilea pericol major, incendiile și intoxicațiile cu monoxid de carbon.

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de periculos: nu are miros, nu se vede și poate fi mortal. În fiecare iarnă, oameni mor în propriile locuințe după ce au încercat să se încălzească folosind aragazul sau aparate defecte. Tot în fiecare sezon rece, blocuri întregi sunt evacuate din cauza incendiilor provocate de improvizații electrice.

Ce să NU faceți

Specialiștii atrag atenția că încălzirea cu flacără deschisă în locuințe este extrem de periculoasă. Aragazul nu trebuie folosit ca sursă de căldură, iar prizele nu trebuie supraîncărcate cu prelungitoare ieftine sau improvizații.

O recomandare importantă este încălzirea unei singure camere, cu ușile închise și caloriferele din celelalte încăperi oprite, pentru a concentra puțina căldură disponibilă.

• Nu vă încălziți cu flacără deschisă în locuințe.
• Nu lăsați aragazul pornit pentru căldură.
• Nu supraîncărcați prizele cu resurse și prelungitoare ieftine.
• Nu încăziţi tot apartamentul, grupați-vă într-o cameră, închizând și caloriferele din celelalte camere pentru a încerca să creșteți aportul de căldură din rețeaua termică în acea cameră.
• Dacă folosiți aparate electrice, ele trebuie să fie moderne, stabile, conectate direct la priză și ținute departe de materiale inflamabile. Un detector de fum sau de monoxid de carbon poate face diferență dintre viață și moarte.

În același timp, autoritățile nu pot comunica doar "se lucrează", explică specialiştii de la Asociația Energia Inteligentă. Oamenii au nevoie de termene clare, hărți exacte și centru de sprijin pentru cei vulnerabili. Un oraș care își lasă bătrânii să tremure în apartamente sau familii cu copii să doarmă în frig nu este un oraș funcțional.

Ce poți face chiar și fără aparate

Există și măsuri simple care pot reduce riscurile: purtarea mai multor straturi de haine în casă, închiderea camerelor nefolosite, folosirea sticlelor cu apă caldă sau a pernelor electrice cu timer pentru pat, precum și consumul de mâncare și băuturi calde.

Pentru copiii mici, vârstnici și bolnavi, dacă temperatura din apartament scade prea mult, cea mai sigură soluție rămâne relocarea temporară - la rude, prieteni sau măcar petrecerea câtorva ore pe zi într-un spațiu încălzit.

De asemenea, persoanele care observă oameni fără adăpost expuși la ger pot anunța Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București pentru intervenție.

Criza căldurii din București nu este doar despre țevi sparte și centrale oprite. Este despre siguranță, demnitate și responsabilitate publică. Până când sistemul va fi refăcut cu adevărat, un lucru rămâne esențial: să nu ne încălzim punându-ne viața în pericol.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰