Video Cum să reacționezi când copilul tău se îndrăgostește. Sfatul psihoterapeutului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Prima iubire a unui adolescent este o provocare nu doar pentru el, ci și pentru părinți. Psihoterapeutul Alin Cucu a explicat la Observator 16 că modul în care tinerii își trăiesc relațiile este influențat de legătura construită cu părinții încă din copilărie. Specialistul atrage atenția că excesul de control și criticile îi pot îndepărta pe adolescenți, în timp ce dialogul, empatia și disponibilitatea de a-i asculta îi ajută să rămână deschiși în fața familiei.
Prezentator: Cum să spunem? Vai de părinții care au adolescenți îndrăgostiți?
Alin Cucu: Eu cred că este o perioadă frumoasă pentru adolescenți și cred că partea de îndrăgostire începe pe la 6 ani. Conform teoriei atașamentului, cea mai importantă perioadă din relația părinte-copil este undeva pe la 6 ani și chiar așa se numește: rădăcina iubirii. Este despre modul în care copilul se simte suficient de în siguranță ca să își ofere inima părintelui. Astfel, dacă ne uităm și din perspectiva procesului de îndrăgostire, acea perspectivă se întâmplă mai întâi în mediul familial.
Prezentator: Și mai apoi o cunoaște în adolescență, o altfel de dragoste. Corect?
Alin Cucu: Corect. Cunosc altfel iubirea, dar modelul pe care îl duc în relațiile de dragoste este influențat de modelul pe care îl au cu propriii îngrijitori. În primii ani și ulterior cu îngrijitori secundari, profesori, educatori etc. Poate fi îngrijorător doar modul în care copilul meu intră în relații și asta este în funcție de ce am avut eu în relația cu el în primii ani. Dacă eu, ca părinte, am fost suficient de suportiv, am înțeles nevoile copilului, îl ajut să își dezvolte siguranța. Dacă, dimpotrivă, stilul meu relațional a fost unul impredictibil, înseamnă că am creat insecuritate copilului.
Prezentator: Și va începe cu stângul forma de iubire față de alții?
Alin Cucu: Fie va începe cu o formă de iubire pe partea fuzională, adică mă duc foarte mult spre celălalt, iar asta poate fi îngrijorător pentru părinți, sau poate fi contextul în care mă duc la modul evitant în relațiile cu cei de vârsta mea.
Prezentator: Cum își dau părinții seama că în casa lor este un adolescent îndrăgostit? Care sunt semnele?
Alin Cucu: Pot fi mai multe semne. Depinde și de momentul în care se află. Poate fi momentul de început, în care adolescentul se închide în cameră, stă foarte mult pe telefon, uneori nu are poftă de mâncare, este foarte tensionat, sau etapa de relație este într-o zonă tulbure, sunt neînțelegeri, apare sentimentul de abandon și atunci copilul se duce într-o zonă de tristețe și retragere emoțională, atât din relația cu părinții, cât și din această formă de învățare. Depinde foarte mult de momentul relațional al adolescentului.
Prezentator: Adolescentul poate să fugă de părinte dacă acesta este intruziv? Care ar trebui să fie abordarea?
Alin Cucu: Simplu de spus, greu de făcut pentru părinți. Importantă este partea de conectare înainte de corectare. Iar partea de conectare se întâmplă încă din copilărie, în așa fel încât să creăm conexiunea. În relația cu copilul avem tendința să fim directivi și să impunem reguli și activăm ceea ce se numește contravoinţa copilului. El va accepta și va fi deschis doar dacă există conexiune. Dacă eu nu mă simt văzut, suficient de simțit în relația cu propriii părinți, nu voi putea să accept sfaturi, recomandări de la părinți.
Prezentator: Dacă am pierdut, ca părinți, acest tren din copilărie, e greu să mai recuperăm?
Alin Cucu: Vestea bună e că niciodată nu e prea târziu. Părintele, la orice vârstă, poate repara relația.
Prezentator: Asta vă întreb. Cum se apropie de adolescent?
Alin Cucu: Este important să existe partea de conectare. Dacă adolescentul vine de la școală, prima discuție este „Cum te simți?”, „Hai să îți ofer o îmbrățișare”, față de prima reacție a părintelui care, de cele mai multe ori, îl întreabă: „Ce note ai luat astăzi?”, „De ce nu ai învățat?” etc. Nu înseamnă că nu punem limite, dar începem cu partea de conectare: ce faci, cum ești, apoi venim cu partea de limite. Adolescenții spun chiar și în cabinetul de psihoterapie că părinții sunt ocupați și stresați. Dovada este că unii dintre ei se duc în rețelele sociale, fie că este vorba despre dating... Ar fi important să ne uităm de ce un copil se duce spre rețelele sociale. Este copilul care nu se simte iubit? Este o foame de atașament.
Prezentator: Nu fiți intruzivi, așteptați răspunsuri de la adolescenții dumneavoastră, luați lucrurile ușor, astfel încât să nu pierdeți terenul în fața lor și să rămâneți prieteni cu ei.
