Cum va rămâne în istorie Ion Iliescu. Pîrvulescu: Pentru unii, lider abil, pentru alţii, recul al democraţiei
Ion Iliescu a murit la vârsta de 94 de ani, eveniment care a pus capăt definitiv unei epoci care a divizat România timp de peste trei decenii. Primul președinte al țării după Revoluția din 1989, Iliescu rămâne o figură-cheie a tranziției postcomuniste, dar și unul dintre cei mai controversați lideri politici. Analistul Cristian Pîrvulescu explică, pentru Observator, de ce moștenirea sa va continua să provoace dezbateri aprinse.
Moartea fostului președinte Ion Iliescu marchează sfârșitul unei epoci care a divizat profund societatea românească. În ultimele zile, dezbaterea publică, mai ales în mediul online, a evidențiat falia adâncă dintre generații, ideologii și perspective istorice asupra unui personaj politic esențial, dar extrem de controversat. Un capitol din istoria României se închide definitiv, iar despre semnificația acestui moment și despre moștenirea lăsată de Ion Iliescu, a vorbit analistul politic Cristian Pîrvulescu, în cadrul Observator.
"Un capitol din istoria României se încheie definitiv. În 2004, preşedintele Iliescu îşi încheia al doilea mandat constituţional. Ieşise din politică încetul cu încetul însă, odată cu decesul său, această etapă este încheiată. Revoluţia, de care numele lui Ion Iliescu este legat, a fost un eveniment-cheie. Poziţiile faţă de revoluţie au fost de la început, din 1990, cât se poate de diferite. Modul în care Ion Iliescu a condus România în 1990 a făcut ca unii să-l considere un politician abil, alţii să-l considere vinovat de tot ce s-a întâmplat după (de exemplu, momentul Mineriadelor), un recul al democrației.
Toate aceste lucruri i-au fost reproşate şi, într-adevăr, societatea românească, cea interesată de politică, nu majoritatea românilor, priveşte cu destul de multă diferenţă acest deces şi această istorie. Pe de altă parte, e vorba de preşedintele României. Să nu uităm că, în mandatul lui Ion Iliescu, în ultimul mandat, pentru că a fost 4-5 mandate preşedinte al CFSN, preşedinte al CPUN şi preşedinte al României după 20 mai 1990, apoi încă o dată preşedinte constituţional în perioada 1992-1996 şi 2000-2004, care a fost şi mandatul în care au avansat foarte mult negocierile privind Uniunea Europeană, sau chiar finalul mandatului când s-au încheiat şi negocierile, iar România a intrat în NATO", a declarat în exclusivitate pentru Observator analistul politic Cristian Pîrvulescu.
Parcursul politic al lui Ion Iliescu
"Pentru un fost membru al biroului politic executiv, un fost membru al nomenclaturii comuniste marginalizată din anii ‘70 de Ceauşescu, a fost enorm de mult. Trebuie să recunoaştem că Ion Iliescu a avut maturitatea de a-şi schimba poziţiile, iniţial în 1989, pe 22 decembrie încă îşi manifesta simpatia faţă de comunism, iar în ianuarie 1990, în timpul unor manifestaţii puternice la Bucureşti, a avut foarte multe dificultăţi să se pronunţe în direcţia interzicerii partidului comunist, dar ulterior a încercat să se adapteze.
A fost un preşedinte în momente dificile şi întotdeauna aceşti preşedinţi sunt interpretaţi de istorie într-un mod diferit. Va depinde foarte mult de istorici cum va fi reflectată această perioadă, întrucât a fost o perioadă de tensiuni, de violenţe, indiscutabil violenţele actuale din România îşi au originea în revoluţie şi în tensionatul an 1990, dar şi o perioadă în care românia a avut evoluţii care pot fi clar considerate importante", explică politologul Cristian Pîrvulescu.
Întregul interviu cu Cristian Pîrvulescu poate fi urmărit AICI.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
