Video De ce nu trebuie să forțăm copiii să golească farfuria. Obiceiul care îi poate urmări până la maturitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În copilărie se formează obiceiurile alimentare care ne pot însoți toată viața. Iar uneori, din dorința de a le face bine celor mici, părinții ajung să pună presiune la masă fără să-și dea seama. Expresii precum "mănâncă tot din farfurie!" sau "dacă faci asta, îți dau ceva dulce" pot avea un impact mai mare decât credem. De fapt, la fiecare masă le transmitem copiilor mai mult decât ceea ce punem în farfurie: le influențăm relația cu mâncarea și cu propriul corp. Presiunea constantă îi poate face să nu-și mai recunoască senzația de sațietate și, în timp, poate duce la probleme de greutate. Specialiștii explică unde greșim și cum putem transforma masa într-un moment plăcut pentru cei mici.
La 30 de ani, Viviana își crește cei trei copii după regulile cu care a crescut și ea. Iar una dintre ele este sfântă: farfuria trebuie golită.
"Le spun şi eu că le dă putere, dacă mănâncă tot din farfurie, prind putere, le cresc muşchii. La noi funcţionează", a explicat Viviana, mamă.
"Vine din generaţiile anterioare: bunicilor şi străbunicilor care nu aveau ce pune pe masă copiilor. Din puţinul pe care îl aveau, copiii trebuiau să mănânce tot. În felul acesta îi ajutau să supravieţuiască", a precizat Laura Stanciu, psihiatru pediatru.
"Generaţiile sunt diferite… cum am fost crescuţi noi, nu aveam alte opţiuni decât ce ne punea părintele", a transmis Daniela, mamă.
"Sunt nişte mituri nu ar trebui să forţăm copiii să facă nişte lucruri. Înainte fiind puţin acces la informaţie mai mergem şi după urechea muzicală", a adăugat altă persoană.
De ce "Mănâncă tot din farfurie!" poate face mai mult rău decât bine
Iar pe lângă expresia "Mănâncă tot din farfurie!", şi replici precum "Nu primești desert dacă nu termini!" sau "Dacă nu-ți place, îți fac altceva!" sunt încercări ale părinților de a negocia cu cei mici, sperând că le fac un bine. În realitate, specialiștii avertizează însă că presiunea poate afecta relația cu mâncarea și îi poate face să nu-și mai recunoască senzația de sațietate.
"Noi știm cât contează pentru părinți ca copilul să fie sănătos. Avem o idee foarte greșită că un copil care mănâncă mult şi este mai gras este mai sănătos. Părinţii cred că dacă nu mănâncă suficient, o să slăbească și forțează alimentaţia chiar dacă el nu simte foamea", a subliniat Mihai Copăceanu, psiholog.
"Linguriţa asta pentru bunica, şi asta pentru bunica şi pentru mămica… Şi uite aşa, de la linguriţă la linguriţă, ajungem la o generaţie de copii de ciclu primar şi gimnazial, care sunt cei mai obezi din toată Europa", a continuat psihiatrul.
Obiceiurile din copilărie pot influenţa negativ relaţia cu mâncarea
Iar uneori, drumul spre obezitate poate fi pavat cu intenții bune. Lucruri aparent nevinovate, precum dulciurile oferite drept recompensă, pot strica percepţia asupra alimentaţiei.
Dulciurile oferite drept recompensă, o capcană pentru cei mici
"Rolul acestor recompense este de a-i şantaja pe copii să mănânce mâncarea neapetisantă ca să ajungă să mănânce ceva bun: o prăjiturică, un dulce. Lucrurile vor merge prost pentru că copiii vor învăța că doar desertul este valoros şi în momentul în care vor fi lăsați singuri să mănânce vor alege mâncarea nesănătoasă în detrimentul celei sănătoase", a mai spus Laura Stanciu.
"Aşa formăm idei preconcepute. Dacă fac bine, primesc dulce, Nu e sănătos pe termen lung. Poate putem să primi alte recompense… poate o plimbare cu bicicleta", a spus o mamă.
"Nu încercăm să îl şantajăm să mănânce tot mai mult. Încercăm să-i oferim altceva, dacă nu-i place, îl lăsăm sau mai încercăm sau îi dăm două variante, asta sau asta", a mai precizat Cristina, mamă.
Dacă cel mic nu vrea să mănânce, nu trebuie să-l mituim, să-l amenințăm sau să-l șantajăm. Trebuie să transformăm masa într-un ritual plăcut. Iar exemplul părinților, ceea ce văd că mănâncă ei, contează mai mult decât orice teorie pe care le-o spunem copiilor.
