Video General român, despre dărâmarea dronelor: "Este foarte greu să alergi cu un Ferrari după o bicicletă"
Războiul de la graniţele României este o realitate pe care o trăim de 4 ani încoace, mai exact de pe 24 februarie 2022, atunci când Rusia a atacat Ucraina. În ultimii ani, au avut loc peste 90 de lovituri în vecinătatea noastră, iar datele arată că există 28 de cazuri în care drone ruseşti au ajuns în spaţiul nostru aerian.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleSunt incidente inevitabile sau este o breşă de securitate, cu ce avem de-a face, mai exact? Vă propunem o analiză la rece, despre ameinţarea reală la adresa României, cu ajutorul generalului-maior în rezervă Dan Grecu.
Generalul a explicat că abordarea faţă de acest subiect depinde de cât de obiectivi vrem să fim.
"Depinde cât de obiectivi vrem să fim, vrem să dăm titluri de presă sau să fim cât de cât obiectivi. Este evident că am asistat la cel mai grav incident din februarie 2022, pentru că, pentru prima dată, nu vorbim despre resturi de dronă, nu vorbim de drone lovite pe teritoriu ucrainean, ci avem o dronă care a venit şi a dat în casa liftului pe strada Brăilei în Galaţi, ba mai mult, a şi explodat, provocând, din fericire, doar răni uşoare unei familii şi distrugeri materiale", a explicat generalul.
Generalul a identificat mai multe probleme în această situaţie.
"Prima este vizavi de poziţia Federaţiei Ruse, care, deşi are statut de agresor împotriva Ucrainei, nu se dă la o parte să atace ţinte care se găsesc în proximitatea sau la limita teritoriului de confruntare, victime fiind noi, polonezii, balticii. Dar cu ruşii ne-am învăţat. Întrebarea cea mai puternică este de ce nu le dăm noi jos? De ce nu le dăm noi jos în momentul în care au intrat pe teritoriul naţional. Pentru că, de data asta, nu mai discutăm despre un rest de dronă, ci vorbim despre o dronă în integralitatea ei. Acum, Ministerul Apărării, în şedinţa de dimineaţă nu ne-a spus cum a ajuns această dronă în România. A fost deturnată, ca urmare unui bruiaj electronic de pe teritoriul Ucrainei, şi-a pierdut drona direcţia iniţială? Nu ştim. De ce nu le dărâmăm? Nu dărâmăm cu F-16, pentru că este foarte greu să alergi cu un Ferrari după o bicicletă. Cam asta este comparaţia plastică între viteza cu care se deplasează un avion de tip F-16, de câteva ori viteza sunetului, şi o dronă care care merge cu maxim 150 km/h", a explicat generalul.
A doua problemă identificată de general se referă la altitudinea la care zboară dronele.
"Greu de detectat. În situaţia în care drona zboară la altitudini foarte, foarte joase, pe de-o parte, pe de altă parte, când intră sau se apropie de o zonă cu vegetaţie sau cu lucrări de infrastructură, unde imaginea radar este ecranată", a explicat generalul.
În fine, generalul a explicat că mijloacele de reacţie nu au fost cele mai potrivite.
"Pentru că nu avem cu ce să o dăm jos, pentru că atât F-16 cât şi elicopterul nu are chiar cele mai adecvate mijloace împotriva acestei categorii de mijloace. Mijloacele necesare fiind, din punctul meu de vedere, apărarea anti-aeriană dispusă la sol, apărare clasică, de tip mitralieră, tunuri de calibru mic", a opinat generalul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
