Video Iniţiativă Shero: registrul agresorilor. Proiectul e salutat de avocaţi, judecători şi poliţişti
Condamnările pentru violenţă domestică nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului, în România. Doar 2% dintre agresorii reclamaţi la poliţie sfârşesc prin a fi pedepsiţi. Iar mulţi dintre cei lăsaţi liberi continuă să facă victime. De aceea, la îndemnul Cynthiei Loris o supravieţuitoare şi alături Shero şi Fundaţia Mereu Aproape propun schimbarea legii. Cer înfiinţarea unui registru al agresorilor, care să poată fi consultat atunci când începi o relaţie sau ai suspiciuni legate de comportamentul partenerului. Şi care să cuprindă nu doar cazierul acestora, ci şi date despre plângeri sau ordine de restrictie emise pe numele lor, în trecut.
Cynthia Loris este artist vizual. Fostul soţ, un muzician de renume. Din afară, părea relaţia perfectă. Departe de ochii lumii, bătăile se ţineau lanţ. A avut nevoie de tot curajul pentru a ieşi din infern. Doar pentru a fi umilită şi de autorităţi. "Am reușit să scap desculță cu hainele rupte și am fugit 5 etaje până la parter bătând în toate ușile. Aveam 12 lei la mine și am cerut pe hol cu copilul în brațe bani oamenilor ca să pot să-mi plătesc acest certificat. Am intrat în salon, mi s-a spus să mă dezbrac complet și a venit o asistentă cu o riglă. Şi a început să pună rigla pe vânătăile care erau pe corpul meu. Şi a zis: Scrie-ţi, mă! 3,4 pe 5,8 echimoză, violacee și tot așa", a declarat Cynthia Loris, artist vizual.
Iniţiativa este salutată de avocaţi, judecători şi poliţişti
Soţul abuziv nu a fost pedepsit niciodată. "În timpul în care eu aveam ordin de protecție împotriva lui, au fost alte femei care au intrat în relație cu el și care au fost abuzate și agresate. Și atunci m-am gândit, femeile acestea de ce n-au știut?", a declarat Cynthia Loris, artist vizual. Dreptul de a şti este demersul început de Shero şi Fundaţia Mereu Aproape. Cer înfiinţarea unui registru al agresorilor, care să poată fi consultat de femei atunci când încep o relaţie. Şi care să conţină date nu doar despre cazerul judiciar al partenerului, dar şi despre plângeri penale sau emiterea, în trecut, a unor ordine de protecţie.
"Condamnările sunt rare, sunt undeva la 2% din faptele penale sesizate la poliție. Menționarea faptelor pentru care s-au emis ordine de protecție și monitorizare electronică, în schimb, ar fi foarte utilă. Noi o salvăm pe Ana, dar nu ne ocupăm de Ion. În timp ce noi o salvăm pe Ana, Ion își construiește alte trei relații în care va avea comportamente similare pentru că ăsta este comportamentul lui", a declarat Simona Voicescu, Asociația Necuvinte. Iniţiativa este salutată de avocaţi, judecători şi poliţişti. "Felul în care reacționezi se schimbă atunci când știi despre potențialul violent al celui de lângă tine. Alta este când nu știi și când speri că sunt incidente izolate", a declarat Corina Voicu, fostă judecătoare.
"Ar fi benefic atât pentru cetățeni cât și pentru colegii care își defășoară activitatea în zona operativă", a declarat Gabriel Gârniță, preşedinte SIIDEPOL. "Existenţa unor elemente de informare şi avertizare a potenţialelor victime ar fi elemente binevenite într-o societate. Cred că este foarte important să existe o dezbatere", a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiţiei. Iniţiativa va fi pusă în discuţie la Shero Talk, pe 31 martie, la Ateneul Român, unde Alessandra Stoicescu va discuta despre acest flagel cu părintele Vasile Ioana. Publicul este invitat să lase câte o pereche de pantofi roşii, pe treptele Ateneului, în amintirea victimelor violenţei domestice.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
