Ministrul Justiției declanşează procedura de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, prezintă, joi, concluziile raportului cu privire la activitatea managerială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că declanşează procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, Laura Codruța Kovesi.
El a declarat, după prezentarea raportului privind activitatea managerială de la DNA, că DNA trebuie să continue să funcţioneze legal, dar că instituția nu se identifică cu cel care o conduce.
"Pentru aceste fapte şi acte de netolerat într-un stat de drept (...), declanşez procedura de revocare a Procurorului-şef DNA", a transmis Tudorel Toader la finalul prezentării raportului.
VIDEO: Tudorel Toader anunţă declanşarea procedurii de revocare a şefei DNA
Vă prezentăm, în continuare, principalele declarații ale lui Tudorel Toader:
- Avem o justiție, care unii spun că e bună, alții că e rea. Justiție care trebuie să fie egală pentru toți, în slujba cetățeanului, deci trebuie să fie bună, nu și rea.
- Legile de modificare a Legilor justiției au fost adoptate, câteva soluții au fost declarate neconstituționale, acestea urmând să fie modificate de Parlament, în sensul deciziei CC.
- Se împlinește un an de la preluarea funcției de ministru al Justiției.
- Demnitatea de procuror este absolut respectabilă dacă este exercitată în limitele competențelor constituționale, cu bună credință, pentru a servi binelui public, valoarea care reprezintă una dintre exigențele statului de drept.
- Acest raport nu reprezintă o evaluarea a activității DNA. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, DIICOT și DNA-ului va fi prezentat Parlamentului.
- Acest raport este luarea de poziție de către ministrul Justiției, determinată de rolul constituțional
- Evaluarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, respectiv februarie 2017 - februarie 2018, dezbateri care au divizat opinia publică, care au ridicat la cote nemaîntâlnte atacurile la persoană și punerea la discuție a unor valori constituționale, precum prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, libertatea persoanei, care au polarizat atenția forurilor europene, au declanșat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost folosite niciodată față de România, amenințând realizarea obiectivelor asumate de ridicare a MCV și punând chiar in pericol statul de drept.
- Această luare de poziție privește activitatea desfășurată de procurorul-șef al DNA, iar temeiul de analiză se fundamentează distinct de raportul de sinteză ce va fi prezentat Parlamentului.
- Raportul de evaluare a eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a obligațiilor procurorului-șef, urmare a pronunțării de către CCR a Deciziei 68/2017 prin care s-a constatat că a existat și există un conflict juridic de natura constitutională Între Ministerul public - respectiv DNA, și Guvern. Conflict generat de actiunea PICCJ de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului.
- Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie, în viitor, în raport de faptele constatate oportunitatea revocării conducatorilor institutiilor vizate ori alte masuri institutionale
- Am pornit de la controlul pe care l-am solicitat Inspectiei Judiciare, de a face o verificare manageriala de fond la DNA, in conditiile în care în ultimii zece ani nu se făcuse niciuna, cu exceptia celor punctuale pornite de la sesizări
Concluziile raportului:
- Aceste concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte și fapte menționate în prezentul raport, reținute pentru perioada februarie 2017- februarie 2018.
1. Am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice din România. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională, conflicte în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. Trei conflicte în care CCR a circumstanțiat ferm compentența DNA în doua dintre ele, sancționand comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional, din partea procurorului-șef al DNA.
- În martie 2017, spuneam că un singur conflict de natură constituțională nu poate conduce la revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Conduitele contrare constituției, izolate, pot fi îndreptate.
- Concluziile sunt evident diferite atunci când încălcarea Constituției depășește limitele de competență prevăzute de Constitutie și de lege, când încălcările devin sistematice.
- DNA a fost chemată iarăși în fața CC, pentru încă două conflicte. Așadar trei sesizări de natură constituțională, într-un singur an, dintre care în două CC a constatat încălcarea Constituției de către DNA, prin conducerea acesteia.
- În a treia situație, cea mai recentă, din 31 ianuarie, deși CCR nu a constatat un conflict juridic, a făcut în considerente necesarele precizări prin care a orientat pe viitor conduita DNA, in sensul că nu poate ancheta oportunitatea adoptării unei HG. Acolo era o OUG, aici era vorba de HG.
- Așadar, în 14 ani, au fost constatate 13 conflicte, dintre acestea 2 în 2017 și generate, create de către DNA, prin încălcarea limitelor de competență în raport cu Parlamentul, Guvernul, CCR, printr-o conduită contrară principiului colaborării loiale.
- Prin decizia 68, CCR a reținut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea și implicit legalitatea adoptarii OUG. O astfel de conduită, a spus Curtea, echivalează cu încălcarea gravă a principiului separatiei puterilor in stat. Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile, dar își aroga atribuții ce aparțin puterii legislative sau CCR.
- Ministerul Public, prin DNA, și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituțional. Mai spunea Curtea că actiunea Ministerului Public creaza o presiune asupra membrilor Guvernului.
2. CCR a reținut în ceea ce o privește pe doamna Kovesi că a refuzat să dea curs celor trei invitații si să se prezinte în fața comisiei speciale, iar la solicitarea de a răspunde în scris, a dat un răspuns incomplet, care a contribuit la prelungirea perioadei de activitate a respectivei comisii. Și aici CCR a constatat că, prin refuzul de prezentare, s-a creat un blocaj in activitatea comisiei, care a dus la prelungirea cu 60 de zile a termenului.
- CC a stabilit că procurorul-șef Kovesi nu numai că înlătură și refuză să participe la aspecte pentru clarificarea dacă s-a aflat într-un anumit loc la desfășurarea unui scrutin național. CC a stabilit că, prin acest refuz, nu respectă comportamentl necesar, loial, și că refuzul unui răspuns elaborat complet a avut un impact negativ.
- Este astfel încălcată autoritatea Parlamentului, organ reprezentativ al poporului, si desfasurarea activitatii sale.
4. Prin decizia nr. 757/2017, asupra cererilor de soluționare unui conflict juridic constituțional dintre Guvernul României, pe de o parte, și DNA, pe de altă parte, legată de anchetarea emiterii a două hotârîri de Guvern, deși CC nu a constatat un conflict juridic, a precizat în considerentele deciziei, care sunt obligatorii, că în privința oportunității emiterii actului administrativ individual Parchetul nu are competenta de a începe urmărirea penala, dar poate cerceta faptele de natură penală savârșite in legatura cu emiterea. Dacă legea permite realizarea unei anumite operatiuni administrative, nu poate fi pusa in discutie cenzurarea oportunitatii. Aceste considerente le reiau pe cele din decizia 68 a CCR
5. Din comunicatul DNA privind verificarea celor doua HG (legate de cazul lacului Belina - n.red.), s-a prevazut că au fost incalcate prevederile Constitutiei si Legii 213/1998. Scria in comunicat că au fost incalcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă. DNA s-a erijat în evaluator fără nicio distinctie, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate in adoptarea HG.
- În partea specială a Codului Penal sunt prevazute faptele penale, infractiunile, nu in legea privind tehnica legislativă sau proprietatea publica.
6. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au exprimat simple opinii ale instituției, stiți bine că DNA a retras comunicatul, apreciem că e inadmisibila o astfel de abordare prin care sunt afectate valori și drepturi fundamentale ale unei persoane fizice.
7. Trei conflicte juridice de natura constitutionala, in mai puțin de un an calendaristic.
- CCR a constatat că, prin conduita sa, șefa DNA nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatile, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un interes de ordin public
8. Am reținut un comportament excesiv de autoritar, discreționar, contrar obligatiilor de rezerva și deontologice impuse magistratilor.
- În realizarea angajamentului asumat, prin precedentul raport, am solicitat, în iunie 2017, realizarea unui control la DNA de către Inspecția Judiciară. Acolo se consemnează o serie de dificultăți întâmpinate de inspectori, reținându-se indicii cu privire la săvârșirea abaterii discipliniare constând în obstructioarea activitatii inspectorilor de către șefa DNA.
9. Implicarea în activitatea altor procurori, realizate cu încălcarea competențelor.
- Se observă o implicare in realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice, intr-o anchetă contrară limitelor de competențe. Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă ieșirile în spatiul public.
10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic.
Am constatat un comportament excesiv de autoritate, personal a supravegheat ancheta desfășurată de procurori în legătură cu OUG 13: "Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu procurorul X și Y, n-au făcut un milimetru la stânga sau la dreapta, fără ca eu să spun "Da"".
11. Contestatea actelor și autorității CCR
18. Falsificarea transcrierii unui conținut telefonic. Instanța a constatat neconcordanța între ce se aude și ce se vede.
19. Tergiversarea soluționării unor cauze. Microsoft a fost lăsat atâția ani în nelucrare, ceea ce este inadmisibil.
20. Lipsa de reacție în verificarea activității conduitei unor procurori. Vorbesc despre lipsa de verificare a DNA-ului Ploiești.
Costurile unor dosare sunt următoarele: la Ministerul public - sub 200 de lei, la DIICOT - 6000 de lei, la DNA - 39.000 de lei.
Concluzie: Buna activitate a DNA este consemnată în documentele interne și internaționale. Standardul luptei anticorupție nu trebuie să acopere și să protejeze comportamente neconstituționale, nelegale, defăimătoare la adresa României.
- DNA trebuie să continue să funcționeze în mod legal, dar activitatea DNA nu se identifică cu activitatea procurorului-șef, care a demonstrat că poate pune în pericol existența instituției.
"Numai respectul reciproc ne duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care permit unei țări să evite și să depășească crizele politice", a reținut Comisia de la Veneția.
Lucrurile bune nu le justitică pe cele rele, trebuie să dezvoltăm ceea ce e bun, să eliminăm ce e rău.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰