La ce vârstă ar trebui lăsați copiii singuri afară. Recomandările specialiștilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Copiii sunt mai în siguranţă, în zilele noastre, dar și mai anxioși ca niciodată. Este concluzia la care au ajuns specialiștii, care avertizează că, în ultimele decenii, copiii au experimentat o îngrădire continuă a libertății de mişcare, dar și o totală lipsă de control în spațiul virtual. Altfel spus, părinţii "elicopter" îşi condamnă copiii la depresie.
Agatha crede că era mai bine pe vremea părinților ei: copiii stăteau mai mult afară. Are opt ani, este din București și stă afară, în curte, cel puțin o oră în fiecare zi. E năzdrăvană: și-a fracturat deja mâna stângă, dar nu a lăsat un astfel de amănunt să îi strice bucuria jocului.
"Avem multe amenajate în curte. Avem piscină, cățărări, propria mea căsuță, o bucătărie de vară, avem foarte multe. Avem și pisicuțe mici", a spus Agatha.
Pe poartă, însă, nu iese niciodată singură, chiar dacă și-ar dori.
Agatha: Vine tot timpul cineva cu mine. Pentru că sunt pericole... să mă calce mașina, să vină un hoț.
Reporter: Și n-ai mers niciodată singură în parc?
Agatha: Nu.
Reporter: Ți-ai dori să te lase părinții așa mai în libertate?
Agatha: Daaa. Pentru că mă pot juca, nu mai îmi spun ce să fac, unde să mă duc.
Tot însoțit merge în parc și Eduard. Este din Brașov și are șapte ani. Mama lui Eduard și-ar dori ca fiul ei să petreacă mai mult timp afară.
"Mie îmi place să îmi fac prieteni și îmi place să mă joc cu ei. Mai am câteva fișe și am vacanță mult, mult", a mărtuirist Eduard.
Mamă: Pe săptămână, dacă punem așa, câte o oră pe zi de joacă are.
Reporter: Iese singur afară?
Mamă: Nu, nu.
Reporter: De ce?
Mamă: Nu cunoaște pericolul. Doar însoțit momentan. Era diferit față de cum e acum, nu erau atâtea pericole.
Gheorghe e nostalgic. I-ar plăcea ca și fiul său, de 15 ani, să se bucure de copilărie cum a făcut-o el.
"Nu are o activitate sportivă, mai mult de comunicare, povestesc și tot la telefon se joacă, fiecare pe telefon. Mereu jucam fotbal, volei, cu mingea foarte mult. Mergeam la cireșe, căpșuni, vara la scăldat, la iazul satului. Ei, acum nu mai sunt, nici nu acceptă să intre în apa murdară sau să joace cu mingea. Unul dintre cele mai mari riscuri este că sunt influențați de mici. Cunosc chiar cazuri în direcția drogurilor", a povestit Gheorghe.
Protejarea excesivă are consecințe.
"Duce la stări de depresie, la stimă de sine scăzută, pentru că un copil care este supraprotejat, căruia eu îi leg șireturile de la pantofi, eu îl îmbrac, eu îl duc de mână tot timpul, eu îi cumpăr și nu-l las să miște nici stânga, nici dreapta, o să aibă depresie și impresia că el nu poate să facă anumite lucruri sau, dacă poate să le facă, oricum nu le face la fel de bine ca mine, adultul", a explicat Andreea Vinturache, psiholog.
Și, totuși, când este momentul ideal ca părinții să-și elibereze copiii?
Specialiștii ne spun că, în cazul copiilor, aceștia pot fi lăsați afară, pe stradă, la joacă sau în parcul din fața blocului, undeva la șapte ani. Iar în cazul adolescenților, aceștia pot merge în oraș cu colegii sau prietenii undeva pe la 14 ani.
Sigur, putem forța aceste praguri cu condiția să ne petrecem mai mult timp cu ei și să îi pregătim mai atent pentru libertate.
