Video Locul în care Japonia şi România îşi pun tradiţiile la aceeaşi masă. Expoziţia poate fi vizitată doar cu 4 lei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
De la ie la kimono, tradiţia... nu are nevoie de traducere! La Suceava, două culturi aflate la mii de kilometri distanţă se privesc în oglindă. Costumele româneşti şi cele japoneze au fost puse faţă în faţă, într-o expoziţie care are o singură misiune: să ne arate că, uneori, e suficient să ne privim prin ochii altei culturi ca să ne înţelegem mai bine!
"Acolo în spate este o robă de preot japonez, "kesa" se numeşte, se folosea la ceremoniile, sărbătorile ritualice. Dar să nu uităm şi de cultura noastră românească. Aici avem ştergarul românesc, care se folosea la nuntă".
Peste 120 de piese vestimentare din secolele 19 şi 20 pun faţă în faţă două culturi, la Muzeul Naţional al Bucovinei. România dă piept cu Japonia. "Eu când am intrat, am zis să aş fi vrut să trăiesc în perioada aceea! Fibrele din care sunt făcute, extraordinar! Zici că e un material de blug, ceva foarte interesant. Nu ştiam cum arată un costum japonez de preot, acum l-am văzut! Seamănă cu costumul nostru", spun vizitatorii.
În spatele acestei "confruntări" stau aproape 40 de ani de cercetare şi pasiunea a două femei pentru textilele tradiţionale: Florica Zaharia şi Midori Sato, ambele curatori ai Muzeului Metropolitan de Artă din New York.
"Sunt la fel de frumoase, de elaborate, doar că unele erau făcute, în cazul Japoniei, de meşteri care se antrenau ani de zile doar pe o singură tehnică, pe când în România, avem femeia din mediul rural care le făcea pe toate, de la cultivarea plantei, creşterea oilor, prelucrarea fibrei. Ceea ce este interesant la această vestă e că, pe lângă faptul că e realizată din mătase şi fir de aur, o importanţă o are lână cu care este realizată, fiind importată din Europa, la aceea vreme se găsea foarte greu lâna", explică Florica Zaharia, curator expoziţie.
Viziatorii pot admira de la costume de lucru la unele de gală, dar şi hăinuţe pentru copii. Şi pot afla câte ceva şi despre modul în care oamenii de atunci îşi spuneau povestea prin... cusături.
"În realizarea costumelor româneşti, motivele tradiţionale şi geometrice folosite sunt crucea, cercul, linia continuă, iar la cele japoneze întâlnim crizantemele, bujorul, cireşul, dar şi ape şi munţi", a declarat Mirela Todireanu, referent Artă-Relații Publice.
Expoziţia rămâne deschisă până pe 4 octombrie. Iar preţul biletului este, mai degrabă, un motiv în plus să îi treceţi pragul: 4 lei pentru adulţi, 1 leu pentru elevi şi studenţi.
Reporter Teritoriu la Observator - Antena 1, în Nord-Estul țării. Peste 15 ani de experienţă în jurnalism. ➜
