Mafia buletinelor în Botoşani. Doi funcţionari publici, reţinuţi şi alţi doi sub control judiciar
Doi funcţionari publici au fost reţinuţi şi alţi doi au fost plasaţi sub control judiciar, în dosarul actelor de identitate româneşti false, eliberate pe bandă rulantă în Săveni, un mic oraş din judeţul Botoşani. Poliţiştii şi mascaţii au luat ieri cu asalt oraşul, după ce o anchetă de amploare a arătat că mii de cetăţeni ruşi au obţinut în ultimii ani documente româneşti de identitate, după ce au mituit funcţionari de la Evidenţa Populaţiei. Vorbim despre 7.000 de acte false.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic în formă continuată şi luarea de măsuri preventive faţă de 4 inculpaţi, anunţă Parchetul ICCJ.
Pentru doi inculpaţi, funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor, a fost dispusă măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore. Pentru alţi doi inculpaţi, funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor, a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar.
Marţi, au avut loc 206 percheziţii domiciliare la sediile unor instituţii publice şi la locuinţele unor persoane fizice, inclusiv la Serviciul de Evidenţa Populaţiei din oraşul Săveni, într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina si Republica Moldova.
Cum funcţiona reţeaua din Botoşani
”Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, precizează PArchetul ICCJ.
Datele menţionate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor, în condiţiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetătenie română anterior falsificate, sunt incluse în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
”În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetăţeniei române şi care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv si chiar fară acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor”, explică Parchetul.
Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidenţă a populatiei şi-au stabilit domiciliul în mod fictiv un număr de 7000 de persoane născute în Fed. Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state foste sovietice.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
