MApN: Situaţia este sub control, nu ne confruntăm cu un atac asupra României. De ce nu a fost doborâtă drona
MApN a făcut precizări suplimentare, într-o conferinţă de presă, după ce o dronă s-a prăbuşit, vineri, în jurul orei 02:00 dimineaţă, pe un bloc de locuinţe din municipiul Galaţi, impactul fiind urmat de o explozie şi de izbucnirea unui incendiu într-un apartament.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google"Toate gândurile noastre se îndreaptă spre persoanele afectate. Structurile de intervenţie au actionat rapid pentru limitarea efectelor impactului, siguranţa cetăţenilor e prioritatea noastra. Sistemele de supraveghere au monitorizat permanent situaţia aeriană, una deosebit de completă. Au implicate aproximativ 50 dispozitive de atac.
Vreau să transmit foarte clar că situaţia este sub control, nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict în desfăşurare în imediata apropiere a frontierei, din nefericire, cu consecinţe asupra populaţiei din zonă. Structurile Armatei, împreună cu celelalte instituţii monitorizează spaţiul aerian şi sunt pregătite să reacţioneze ori de câte ori situaţia o impune. Gestionarea unor astfel de incidente nu e responsabilitatea unei singure instiuţii, MApN cooperează permanent cu MAI, SRI şi celelalte structuri compentente.
MApN menţine permanent legătura cu aliaţii NATO pentru monitorizarea situaţiei pe flancul esti al NATO. Vom comunica transparent toate concluziile investigăţiilor imediat ce acestea sunt disponibile", a declarat Gheorghe Maxim, Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite
De ce nu a fost doborâtă drona?
Reprezentantul MApN a explicat că drona nu a putut să fie doborâtă în condiţii de siguranţă, pentru că se afla deasupra oraşului, iar resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine.
"Atacul a vizat porturi ucrainene. În timpul atacului asupra infrastructurii portuare au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situații, inclusiv decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă poliție aeriană, respectiv 2 avioane de tip F-16. Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1:46, la 19 km distanță. A intrat în spațiul aerian al României la 1:52, a fost pierdută de pe radar la 1:56, parcurgând circa 10 km în spațiul aerian național.
Decizia de angajare a unei ținte aeriene se bazează pe informații confirmate și pe o evaluare permanentă a situației operaționale din zonă. În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse și viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare și clasificarea amenințării aeriene, luarea deciziei este destul de scurt. Decizia pilotului de angajare este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor.
O eventuală angajare asupra unei zone urbane produce riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, drone despre care nu aveam informații dacă are încărcături de luptă sau este una de înșelare. Nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță", a declarat Gheorghe Maxim.
De asemenea, generalul a precizat că există și o limitare legislativă privind utilizarea armamentului în spațiul aerian al altei țări. ”Prima limitare este una legală, nu putem executa foc încât proiectilul să violeze spațiul unei țări vecine. Ucraina este în război, dar România este în pace, nu putem lansa un proiectil spre spațiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un timp – detecție, clasificare, luarea deciziei, angajarea. Timpul de 4 minute a fost extrem de scurt”, a explicat Gheorghe Maxim.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
