O nouă șansă pentru România să obțină bani pentru apărare. 20 mld. € din SAFE ar putea fi redistribuite
România ar putea primi bani în plus pentru apărare, după ce aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să devină disponibile în cadrul programului european SAFE. Comisia Europeană pregătește o nouă rundă de finanțare, iar autoritățile de la București ar putea solicita fonduri suplimentare, peste cele 16,7 miliarde de euro deja alocate.
România are deja o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, reprezentând peste 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro.
O parte importantă din suma care urmează să fie redistribuită provine din reducerea cererilor de finanțare ale Italiei și Ungariei, scrie Mediafax.
Italia, care solicitase inițial peste 14 miliarde de euro, și-a redus necesarul de finanțare la aproximativ 8 miliarde de euro.
Această modificare ar lăsa disponibile în jur de 6 miliarde de euro, care vor putea fi oferite altor state membre.
În cazul Ungariei, reducerea este și mai importantă. De la o solicitare inițială de aproximativ 16 miliarde de euro, autoritățile de la Budapesta au decis să coboare suma la aproximativ 5,4 miliarde de euro.
Diferența reprezintă alte 10–11 miliarde de euro care ar putea fi redistribuite.
Împreună cu sumele rămase neutilizate din alte alocări, fondurile disponibile ar urma să ajungă la aproximativ 20–21 de miliarde de euro.
Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea fondurilor rămase disponibile, în cadrul actualului program SAFE.
"Ceea ce se va întâmpla în continuare, tot anul acesta, pentru că suntem obligați din punct de vedere legal să facem acest lucru anul acesta, este că vom publica o nouă invitație, pentru aproximativ 20 de miliarde de euro", a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români la Bruxelles.
Prin această procedură, statele membre vor avea posibilitatea să solicite împrumuturi suplimentare pentru proiectele de apărare.
Nu este vorba despre lansarea unui nou instrument financiar, ci despre utilizarea fondurilor neaccesate din bugetul actualului program SAFE.
"Să punem mai întâi pe deplin în funcțiune SAFE 1. Așa gândim lucrurile", a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat despre posibilitatea unui SAFE 2.
România se numără printre statele care ar putea beneficia de noua rundă de finanțare.
"Să vedem dacă România va solicita bani suplimentari", a declarat Regnier.
O eventuală creștere a alocării pentru România nu este însă garantată. Autoritățile de la București trebuie să decidă dacă participă la noua procedură și să prezinte proiectele pentru care solicită finanțare.
Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare, potrivit oficialului european.
Printre prioritățile avute în vedere la nivelul Uniunii Europene se numără consolidarea flancului estic și dezvoltarea sistemelor de drone și antidronă.
România a încasat la 26 august 2026 prima tranșă din alocarea SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate.
Fondurile SAFE sunt destinate în principal achizițiilor comune și dezvoltării capacităților de apărare, inclusiv echipamente militare, muniții, sisteme de apărare aeriană și investiții în industria europeană de profil.
Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.
"Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor", a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.
Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.
"De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren", a precizat oficialul european.
