Observator » Evenimente » Poveștile lui Ion Creangă pierd teren în fața desenelor animate. De ce au nevoie copiii de poveștile clasice

Video Poveștile lui Ion Creangă pierd teren în fața desenelor animate. De ce au nevoie copiii de poveștile clasice

Editor Clara Mihociu | Timp citire: 3 minute
Publicat la 14.11.2026, 21:36 | Modificat la 14.11.2026, 21:36

A fost odată ca niciodată o vreme în care cei mici adormeau cu poveștile lui Ion Creangă. Astăzi, însă, lupul, capra și cei trei iezi pierd teren în fața prințeselor și a eroilor din desenele animate. Unii părinți evită poveștile clasice pentru că li se par prea dure pentru cei mici. Psihologii spun însă că tocmai conflictele și situațiile dificile îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine lumea. 

Basmele pe care generații întregi le-au aflat de la părinți sau de la bunici pierd astăzi teren în fața poveştilor cu finaluri ceva mai blânde.

Capra cu trei iezi, Ivan Turbincă, Fata babei şi fata moşneagului sau Punguţa cu doi bani sunt doar câteva dintre poveştile pe care ni le-au spus mama şi bunica, fără să aibă nevoie de cărţi. Le ştiau pe de rost, doar că personajele lui Creangă par să piardă teren în faţa personajelor din poveştile moderne şi a eroilor din desene animate. 

Pentru unii părinți, poveștile lui Creangă sunt prea crude pentru urechile celor mici

Scena în care lupul înfulecă iezii îi face să caute variante mai blânde, în care primejdiile și cruzimile sunt lăsate deoparte.

Articolul continuă după reclamă

"Astăzi, din varii motive, nu se mai spune Capra cu trei iezi la copii, e prea sângeroasă. Azi, mulţi învăţători spun la copii Capra cu 7 iezi. E o poveste de prin nordul europei, o combinaţie între Capra cu trei iezi şi Scufiţa roşie, pentru că la finalul poveştii se taie burta lupului şi toţi iezii ies veseli din burta lupului", povesteşte George Drâmbei, muzeograf.

"Cred că îmi plac mai mult astea Disney, mă atrag mai mult", spune o tânără. 

Psihologii spun, însă, că nu toate poveștile trebuie "curățate" de încercări și primejdii. Căci, din rău și din bine, din lupte și pățanii, copiii învață rosturile lumii.

Pe acelaşi subiect

"Cred că este important să lăsăm şi acele nuanţe vechi ale poveştilor, de conflict şi disconfort, căci prin ele copilul învaţă că lumea nu este întotdeauna prietenoasă şi bună, că sunt unele persoane rău intenţionate sau că pot fi şi pericole reale, iar ei îşi dezvoltă o toleranţă la stres", explică Cristian Grigore, psiholog.

Iar cei mai norocoşi descoperă opera lui Creangă chiar acolo unde a prins viață

La Bojdeuca din Iași, cei mici află cine a fost scriitorul, cum a trăit și ce l-a inspirat să scrie.

"La măsuţa asta pe care o avem aici a scris Creangă toate poveştile, toate sunt scrise la măsuţa aceasta, cu tocul înmuiat în călimara cu cerneală", menţionează George Drâmbei, muzeograf.

Copil: Ştiu multe poveşti de la Ion Creangă. 

Reporter: Care e preferata ta, personajul tău preferat?

Copil: Personajul meu e vulpea cea vicleană.

"Dacă noi nu vom duce mai departe aceste povesti, nu le vom transmite copiilor noştri, cu siguranţă da, vor pieri", spune un bărbat. 

Suntem, totuşi, încă departe de acel moment. În ultimul deceniu, Creangă a fost cel mai bine vândut autor pentru copii în librării. 

Clara Mihociu

Reporter Corespondent la Observator, Antena 1, în Iași de 8 ani, cu 11 ani experiență în jurnalism generalist, a relatat de la toate evenimentele majore de toate felurile din Moldova. ➜

Like