Video Primele măsuri după cutremurul de 5,7 din Gorj. O familie care trăieşte lângă epicentru prezintă cum arată locuinţa: "Riscăm să murim în casă"

Opt cutremure au fost de azi noapte și până în această dimineață, la ora 08:21. Cel mai puternic a avut o magnitudine de 4,2 pe Richter și s-a produs la ora 03:07, la adâncimea de 10,8 kilometri. De cel puţin 365 de ori s-a zguduit pământul în zonă de la începutul săptămânii. De fiecare dată când s-a simţit, localnicii au tresărit speriaţi.

"Riscăm să murim în casă"

Bărbat: Mă întorceam acasă de la serviciu. Chiar în momentul în care încercam să deschid uşa am simţit că se mişcă scara. Am intrat în casă, copilul plângea deja, ne-am aşezat sub tocul uşii. A durat undeva la 7-8 secunde.  

În comuna Arcani din Gorj, aproape de epicentrul cutremurului de marţi, două femei de 84 şi 60 de ani, mamă şi fiică, au rămas pe drumuri. Locuinţa lor este grav avariată şi nu mai pot rămâne în ea.

Femeie: Ia uitaţi, sus! E spartă toată casa. Mi-au zis domnii de la Poliţie să nu mai stăm, riscăm să murim în casă. Uitaţi şi dvs ce am aici. Pernele, hainele, tot, am ajuns în stradă. Actele, uitaţi!

Şcoala din comună arată la fel şi e nesigură pentru cei 50 de elevi.

Dan Coiculescu, primar Arcani: Am închis şcoala. Unda de şoc a fost atât de puternică, încât au apărut aceste probleme la structură şi la pereţii interiori.

70 de clădiri afectate au fost evaluate de specialişti. Coloana Infinitului și Poarta Sărutului vor fi şi ele examinate.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Poarta Sărutului, şi aşa afectată de lipsa intervenţiilor şi de trecerea timpului, urmează să fie supusă unei expertite. Specialiştii vor să afle dacă sculputra din piatră din 1938 a avut de suferit după cutremure.

La primăria din Târgu Jiu încă se lucrează. Toate hornurile de pe acoperiş s-au făcut praf, iar bucăți de zidărie și din acoperiș au căzut peste mașinile parcate în apropiere.

Marcel Romanescu, primar Tg. Jiu: Încercăm să refacem acoperişul. Au fost intervenţii de urgenţă şi în alte cartiere.

La două zile de la cutremurul de 5,7, sala Maura a prefecturii Gorj poartă încă urmele seismului.

Până acum, zona Vrancea era considerată cea mai activă din punct de vedere seismic. Aici se întâlnesc şi se lovesc placa est-europeană, din Moldova, subplaca Moesică, ce cuprinde jumătatea de sud a țării și subplaca Intra Alpină, din zona Transilvaniei. Ciocnirile au loc la o adâncime cuprinsă între 60 şi 90 de km. Zona Olteniei este la congruenţa a două sub plăci: cea Intra Alpină şi cea Moesică. Aici, seismele sunt de suprafaţă, până la maximum 30 de km, iar din acest motiv se simt mai puternic.

Mircea Radulian, director INFP: Au o frecvenţă mică. Chiar dacă sunt de 5, sunt considerate moderate.  

Specialiştii au montat deja în zonă mai multe staţii care să monitorizeze activitatea seismică.

Eduard Năstase, INFP: Să putem să avem o reprezentare cât mai bună a epicentrelor şi poate să determină o structură de faliere în această zonă.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Una dintre staţii a fost montată în localitatea Peştişani. De aici va transmite către Bucureşti date în timp real privind activitatea seismică din această zonă. De exemplu, dacă acum bat din picior, vom vedea imediat unda aici pe ecran.

Dacă România va fi lovită de un cutremur asemănător celui din Turcia, pagubele ar fi uriaşe, avertizează specialiştii.

Alanna Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale: Bazându-ne pe modele, ne uităm la un impact economic de zeci de miliarde, dar, din păcate şi zeci sau sute de mii de oameni care vor rămâne fără locuinţe. Bucureşti va fi foarte afectat. Are o concentraţie mare de clădiri şi o mare activitate economică, deci va avea un mare impact aici.

Guvernul verifică zilele acestea dacă firmele care au ridicat construcţii în zonele afectate din Turcia au avut lucrări şi în România, iar dacă se identifică probleme să se ia măsuri urgente.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰