Război în Ucraina. Doi din trei români resping Rusia şi doar 15% susţin "modelul estic" - studiu SNSPA

Potrivit cercetării SNSPA, se constată o amplificare a narativelor anti-occidentale în peisajul online românesc, publicul cel mai expus la propagandă şi dezinformare fiind format din tineri inactivi, fără studii superioare şi muncitori fără studii superioare.

”În contextul escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina, Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a elaborat un raport privind dinamica în spaţiul public românesc a propagandei anti-occidentale, a curentelor populiste şi a conversaţiilor online despre situaţia regională”, a transmis, joi, SNSPA, într-un comunicat de presă.  

Raportul sintetizează rezultatele unor cercetări şi analize realizate de CPD în ultima perioadă, vizând conversaţiile din spaţiul online românesc, tendinţele de căutare online, precum şi atitudinile populaţiei. 

Cum a fost realizat studiul SNSPA

Concret, a fost analizată comunicarea pe Facebook (pentru a identifica tendinţele de manifestare a vocilor pro-Rusia din România), căutarile pe Google (pentru a identifica nivelul interesului românilor pentru criza din Ucraina, dar şi pentru Rusia şi NATO), precum şi mai multe date de sondaj (pentru evaluarea încrederii românilor în actorii geopolitici principali).  

De asemenea, CPD a realizat şi o analiză a discursului populist în social media din România. 

Concluzii ale datelor de sondaj – atitudinile populaţiei

Potrivit studiului, nivelul încrederii românilor în actorii occidentali rămâne ridicat – 2 din 3 români au încredere în Vest şi resping Rusia, şi doar 15% susţin ”modelul estic”.  

”Totuşi, peste un sfert dintre români (27%) consideră că aderarea României la NATO şi UE a fost „o greşeală”. Tot 27% consideră că NATO nu ar ajuta România în cazul unui atac şi că Rusia este mai puternică decât NATO”, arată SNSPA.  

Potrivit comunicatului, deşi încrederea în Rusia nu depăşeşte 15% la nivelul populaţiei, în rândul tinerilor inactivi şi fără studii superioare, acest procent urcă la 23%.  

”Publicul cel mai expus la propagandă şi dezinformare este format din tineri inactivi, fără studii superioare şi muncitori fără studii superioare. Împreună, aceste publicuri compun 45% din populaţie”, mai arată sursa citată.  

Concluzii ale analizei spaţiului online 

Datele studiului relevă că există o amplificare a narativelor anti-occidentale în peisajul online românesc.  

”Potenţialul conflict din Ucraina a crescut luna trecută vizibilitatea mesajelor anti-NATO, anti-SUA şi anti-Vest în general. 6% din impactul conversaţiilor online despre Ucraina este dat de TikTok. În social media există ample clustere conservatoare (asociate partidelor populiste sau mişcării antivaccin) care sunt potenţiali promotori ai mesajelor anti-occidentale. Paginile şi grupurile de Facebook cu conţinut pro-Rusia sunt mai vizibile decât în trecut. Pagina ediţiei româneşti a Sputnik este mult mai activă decât alte ediţii Sputnik din regiune”, a mai transmis SNSPA. 

Surse ale datelor analizate: Google Trends, ZeList Monitor, CrowdTangle, sondaje de opinie CPD. 

CPD reuneşte experţi în domenii precum ştiinţa politică, sociologie, ştiinţe administrative, comunicare, relaţii internaţionale sau studii europene. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰