România încă își trimite marii arși în străinătate. Câți pacienți au avut nevoie de tratament în ultimii 5 ani

• 89 de pacienţi cu arsuri grave, trataţi în străinătate în ultimii cinci ani
• De ce încă nu există date legate de numărul marilor arşi trataţi în 2026 în străinătate

Reprezentanţii CNAS au transmis, la solicitarea News.ro, câţi pacienţi cu arsuri grave au fost trataţi în spitale din străinătate, în ultimii 5 ani, respectiv în perioada 2021 - 2025, prin formularul S2 prevăzut de lege.

89 de pacienţi cu arsuri grave, trataţi în străinătate în ultimii cinci ani

Conform acestora, "la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se regăsesc date privind numărul pacienţilor beneficiari ai formularelor S2/ E 112 eliberate de casele de asigurări de sănătate, pentru tratamentul planificat - ARŞI în statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord". În perioada 2021-2025 au fost trataţi în aceste state 89 de pacienţi.

"Datele sunt centralizate la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pe baza raportărilor caselor de asigurări de sănătate, raportare care se face la începutul anului, pentru anul anterior", au precizat oficialii CNAS.

"Transferul pacienţilor arşi către unităţi specializate din străinătate se realizează în conformitate cu dispoziţiile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 2063/2020 pentru înfiinţarea comisiilor de analiză a solicitărilor de transfer în străinătate în vederea efectuării tratamentului pentru pacienţii cu arsuri grave. Astfel potrivit acestui act normativ, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne are atribuţii privind realizarea transferului pacienţilor arşi. Prin urmare, apreciem că informaţii privind numărul pacienţilor cu arsuri, transferaţi în străinătate, în anul 2024 şi în anul 2025 se regăsesc la nivelul instituţiei anterior menţionate. Menţionăm că pacienţii cu arsuri transferaţi pot fi atât persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, cât şi persoane neasigurate", au mai precizat reprezentanţii CNAS.

De ce încă nu există date legate de numărul marilor arşi trataţi în 2026 în străinătate

Documentul portabil S2 se eliberează doar pentru persoanele care sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, conform explicaţiilor CNAS. Instituţia a explicat că documentul portabil S2 nu acoperă: "costurile suplimentare cum ar fi: cheltuielile aferente transportului în statul de tratament, inclusiv transferul cu aeronave destinate intervenţiilor medicale de urgenţă, cheltuielile de cazare, respectiv costurile pe care un asigurat din statul membru de tratament aflat în condiţii similare le suportă conform legislaţiei acestui stat (de ex., coplăţi), cheltuielile pentru tratamentul acordat în cazul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale, cheltuielile pentru tratamentul neasiguraţilor".

Care este situaţia în cazul pacienţilor cu arsuri trataţi în străinătate în perioada 07.11.2015 - 02.05.2025 în baza documentului portabil S2: Suma achitată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate depăşeşte 11 milioane şi jumătate de euro. Mai este de achitat o sumă de peste un milion şi jumătate de euro, în timp ce o sumă de peste 360.000 de euro este contestată de statul român.

Reprezentanţii CNAS au explicat şi care sunt mecanismele de decontare a acestor sume:

"Cheltuielile ocazionate de acordarea de servicii medicale asiguraţilor sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, aflaţi pe teritoriul unui alt stat membru al UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, sunt rambursate de către casele de asigurări de sănătate în calitate de instituţii competente (România, ca stat membru debitor), instituţiilor de securitate socială de la locul de şedere sau reşedinţă din statul membru creditor, prin intermediul instituţiilor de legătură (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru România).

Procedura de rambursare este reglementată potrivit art. 35 şi 41 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, cu modificările şi completările ulterioare, art. 66-68 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Deciziei nr. S11 din 9 decembrie 2020 a Comisiei Administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială privind procedurile de rambursare pentru punerea în aplicare a articolelor 35 şi 41 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, şi presupune o relaţie bilaterală între statul membru creditor şi statul membru debitor.

Rambursarea se efectuează pe baza formularelor europene E125/S080 "Extras Individual privind Cheltuielile Efective" (facturi) care sunt transmise de către organismul de legătură din statul de tratament către casele de asigurări de sănătate, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în calitate de organism de legătură pentru România. Acestea din urmă au obligaţia verificării acestor formulare, pentru cele validate urmând să se efectueze plăţi către statele creditoare. Legislaţia comunitară menţionată anterior reglementează termenele pentru înaintarea facturilor, de plată sau de contestare a acestora, respectiv motivele/condiţiile în care statul membru debitor poate respinge facturile respective. Astfel, termenul de înaintare a facturilor ce au drept obiect contravaloarea serviciilor medicale acordate într-un an, este de 12 luni de la expirarea semestrului calendaristic în care sumele respective au fost înregistrate în conturile instituţiilor creditoare din statele membre. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor la CNAS pentru formularele acceptate şi de 36 de luni dacă sunt contestaţii", au precizat pentru News reprezentanţii CNAS.

Care era stadiul de execuţie al celor trei Centre de Mari Arşi care se construiesc acum în România, la data de 01.07.2026, conform reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii. Pentru Centrul de la Timişoara operaţionalizarea este estimată pentru începutul anului viitor, pentru cel de la Târgu-Mureş tot la începutul lui 2027, iar centrul de la Spitalul "Grigore Alexandrescu" are ca termen de operaţionalizare finalul lui 2027: 

"Ministerul Sănătăţii, prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale (UMPBM), implementează proiecte de investiţii pentru dezvoltarea a trei centre moderne destinate tratării pacienţilor cu arsuri grave, integrate în clădiri complexe care includ, după caz, secţii ATI, blocuri operatorii şi Unităţi de Primiri Urgenţe", a informat MS.

La data de 01.07.2026, stadiul investiţiilor era următorul:

1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Pius Brînzeu" Timişoara

• progres fizic: 99,8%;
• progres financiar: 98%;
• lucrările de construcţie sunt practic finalizate, activităţile rămase constând în teste şi probe finale ale instalaţiilor, condiţionate de realizarea branşamentelor la utilităţi, aflate în responsabilitatea beneficiarului;
• după finalizarea acestor activităţi vor fi organizate recepţia şi transferul investiţiei;
• operaţionalizarea este estimată pentru începutul anului 2027, după finalizarea procedurilor de autorizare şi dotare.

2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

• progres fizic: aproximativ 93%;
• progres financiar: 70,06%;
• punerea în funcţiune este estimată la începutul anului 2027, ulterior etapelor de testare, autorizare şi dotare.

3. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti

• progres fizic: aproximativ 50%;
• progres financiar: 32%;
• termenul contractual de finalizare este 15 martie 2027;
• operaţionalizarea este estimată până la sfârşitul anului 2027, după finalizarea lucrărilor, autorizare şi dotare", au explicat pentru news.ro reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Dotarea medicală a acestor obiective urmează să fie realizată din fonduri europene, fiecare spital beneficiar fiind responsabil pentru derularea procedurilor de finanţare şi achiziţie

După operaţionalizarea acestor trei centre numărul locurilor destinate tratării marilor arşi va arăta astfel:

• Timişoara - 6 boxe pentru mari arşi, 6 rezerve pentru arşi intermediari/postcritici şi 5 paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă;
• Târgu Mureş - 5 paturi pentru pacienţi critici şi 10 paturi pentru terapie intermediară, microchirurgie şi chirurgie reconstructivă;
• Spitalul "Grigore Alexandrescu" - 10 paturi pentru pacienţi critici, 14 paturi pentru terapie intermediară şi 10 paturi pentru microchirurgie", au precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii la solicitarea News.ro.

În luna august a anului trecut, Centrul de Arşi de la Spitalul Floreasca a fost închis în urma controalelor făcute de corpul de control al Ministrului Sănătăţii şi de Inspecţia Sanitară de Stat. Atunci au fost date amenzi de 30.000 de lei firmei de curăţenie, pentru nerespectarea procedurilor, şi o amendă de 30.000 de lei unităţii medicale, pentru lipsa ventilaţiei conforme în Compartimentul de Arşi. De asemenea, a fost confirmată prezenţa Candida auris la nivelul Centrului pentru Arşi, astfel că s-a suspendat internarea de noi pacienţi la acea vreme.

Controalele au avut loc după ce în vara acelui an, Lavinia Vlad a fost internată cu arsuri pe 70% din suprafaţa corpului, în urma exploziei centralei de apartament din locuinţa sa, fiind dusă la Spitalul Floreasca din Bucureşti, unde a stat 53 de zile, timp în care a fost infectată cu mai multe bacterii, în cele din urmă fiind transportată la un spital din Belgia. Sora sa a făcut atunci o scrisoare deschisă în care aducea managerului unităţii sanitare acuzaţii grave privind modul în care sunt gestionaţi marii arşi.

În urmă cu un an, Ministerul Sănătăţii transmitea, la solicitarea News.ro, o statistică din care rezulta că mai puţin de jumătate dintre spitalele de stat au sisteme HVAC, care asigură evacuarea aerului viciat, filtrarea aerului proaspăt şi controlul umidităţii şi temperaturii. Absenţa unui astfel de sistem a fost invocată la acel moment de ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete în cazul Centrului pentru Arşi de la Spitalul Floreasca, fiind considerată o deficienţă majoră.

"Din raportările transmise de către Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti a rezultat faptul că la nivel naţional există un număr total de 166 de spitale de stat care deţin sisteme de ventilaţie HVAC", preciza Ministerul Sănătăţii în răspunsul transmis.

Numărul spitalelor publice care dispun de un astfel de sistem reprezintă mai puţin de jumătate din numărul total de spitale de stat care, potrivit MS, este de 370.

Sistemul de ventilaţie HVAC (Heating (H), Ventilation (V), Air conditioning (AC), respectiv, Încălzire, Ventilaţie şi Aer Condiţionat) - de la nivelul unităţilor sanitare are ca beneficii: evacuarea aerului viciat, introducerea şi filtrarea aerului proaspăt, controlul temperaturii, controlul umidităţii.

Practic, sistemul HVAC asigură controlul asupra aerului din interiorul incintei/camerei, asupra temperaturii, umidităţii, calităţii acestuia, furnizarea de aer proaspăt pentru echilibrarea nivelului de oxigen şi dioxid de carbon, preciza ministerul.