Spitalele de psihiatrie din România, sub lupa Comitetului Consiliului Europei pentru prevenirea torturii

Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) şi-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluţii îngrijorătoare privind tratamentul şi condiţiile de detenţie în Europa. Documentul include şi concluziile unei vizite ad-hoc efectuate în România, care semnalează probleme persistente în spitalele de psihiatrie legală, informează Agerpres.

de Redactia Observator

la 15.04.2026 , 11:24

- Spitalele de psihiatrie din România, sub lupa Comitetului Consiliului Europei pentru prevenirea torturii - Profimedia

CPT vizitează locuri de detenţie din statele părţi la Convenţia europeană pentru prevenirea torturii pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, în vederea consolidării protecţiei acestora împotriva torturii şi a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste locuri includ închisori, centre de detenţie pentru minori, secţii de poliţie, centre de retenţie pentru străini, spitale psihiatrice şi instituţii sociale. După fiecare vizită, CPT transmite statului vizat un raport cu concluzii şi recomandări.

Raportul pentru anul 2025 publicat miercuri pune accent pe tendinţele observate în timpul vizitelor

Raportul pentru anul 2025 publicat miercuri pune accent pe tendinţele observate în timpul vizitelor şi pe recomandările sale de lungă durată care nu au fost puse în aplicare. CPT regretă că supraaglomerarea penitenciarelor riscă să devină normă în mai multe sisteme penitenciare din Europa, din cauza creşterii continue a populaţiei carcerale după pandemia de COVID-19, afectând în special regimul detenţiei preventive. Comitetul subliniază că supraaglomerarea nu doar afectează funcţionarea închisorilor şi expune persoanele la tratamente inumane şi degradante, ci favorizează şi criminalitatea în închisori, degradează relaţiile dintre personal şi deţinuţi şi creşte riscurile de violenţă, tensiuni şi deteriorare a sănătăţii mintale, atât pentru deţinuţi, cât şi pentru personal.

Articolul continuă după reclamă

Comitetul subliniază că problema supraaglomerării poate fi soluţionată prin abordări multidimensionale, care includ revizuirea politicilor de executare a pedepselor, promovarea alternativelor la detenţie şi stabilirea unei limite stricte a numărului de deţinuţi în fiecare penitenciar. În acest context, interesul reînnoit al unor state pentru externalizarea detenţiei către alte ţări va fi monitorizat atent.

Textul conţine, de asemenea, îngrijorări cu privire la regimurile de detenţie preventivă şi de maximă securitate. În mai multe ţări, persoanele aflate în arest preventiv sunt adesea închise peste 22 de ore pe zi în celule, uneori timp de luni, ceea ce poate fi deosebit de dăunător. CPT recunoaşte provocările reprezentate de grupările criminale organizate, dar subliniază necesitatea existenţei unor garanţii şi controale adecvate pentru a evita izolarea de facto şi restricţiile excesive.

În ceea ce priveşte secţiile de poliţie, CPT a remarcat o îmbunătăţire a profesionalizării forţelor de ordine. Numărul acuzaţiilor de rele tratamente fizice este în scădere, în special în timpul interogatoriilor persoanelor suspectate de infracţiuni. Abuzurile apar în principal în momentul arestării şi în cadrul interogatoriilor informale. Pentru a remedia această problemă, CPT recomandă instruirea poliţiei în metode de interogare şi aplicarea unei politici de toleranţă zero faţă de violenţă.

Raportul subliniază că responsabilitatea şi combaterea impunităţii rămân provocări majore. CPT recomandă utilizarea unor elemente vizibile de identificare pentru poliţişti, mecanisme eficiente de plângere, precum şi folosirea supravegherii video şi a camerelor corporale în scop preventiv.

În urma vizitelor în centrele de retenţie pentru străini, CPT constată în mod repetat deficienţe grave, precum supraaglomerarea, spaţii neadecvate şi condiţii materiale precare. Raportul exprimă îngrijorări serioase privind tratamentul migranţilor vulnerabili, precum copiii şi mamele cu copii mici, pentru care ar fi preferabile alternative la detenţie. CPT rămâne, de asemenea, preocupat de acuzaţiile credibile privind respingeri sumare şi forţate ("pushback") pe uscat sau pe mare, uneori însoţite de violenţe fizice grave.

În monitorizarea instituţiilor de sănătate mintală, CPT a identificat numeroase bune practici, dar persistă probleme semnificative, adesea legate de lipsa personalului medical, inclusiv în ceea ce priveşte consimţământul la tratament şi utilizarea izolării sau a constrângerii mecanice ori chimice, care necesită un control mai strict şi o responsabilizare sporită.

În noiembrie 2025, CPT a adoptat un standard actualizat privind îngrijirea medicală în închisori şi va publica un nou standard pentru instituţiile de protecţie socială în 2026.

În 2025, CPT a efectuat 22 de vizite în 20 de ţări, inspectând 182 de locuri de detenţie: 74 de închisori, 69 de secţii de poliţie, 17 spitale psihiatrice, 11 centre de retenţie pentru străini şi 10 instituţii sociale.

O nouă vizită ad-hoc în România

În cadrul acestei monitorizări, o vizită ad-hoc a avut loc şi în România în perioada 30 septembrie - 11 octombrie 2024, concluziile fiind publicate la 15 octombrie 2025. Raportul se concentrează asupra tratamentului şi condiţiilor de viaţă ale pacienţilor din cele patru spitale de psihiatrie legală din ţară.

Vizita a avut loc în urma recomandărilor formulate după cea din 2022 şi arată că o serie de probleme sistemice grave rămân rezolvate. Potrivit CPT, tratamentul aplicat unor pacienţi în spitalele de psihiatrie legală este marcat de neglijenţă şi ar putea constitui, în unele cazuri, un tratament inuman şi degradant, precum şi o încălcare continuă a articolului 3 al Convenţiei europene a drepturilor omului.

CPT a colectat numeroase acuzaţii credibile de rele tratamente fizice aplicate de personalul auxiliar, inclusiv palme, lovituri cu pumnul şi, în unele cazuri, utilizarea armelor cu impulsuri electrice. Nevoile de bază ale pacienţilor erau, în mod evident, neglijate: mai multe decese ar fi fost cauzate de obstrucţionarea căilor respiratorii în timpul alimentaţiei, ceea ce indică lipsa unei evaluări şi a unei îngrijiri adecvate pentru pacienţii cu risc.

Condiţiile materiale din spitale erau dificile, în asemenea măsură încât unităţile supraaglomerate şi prost concepute dădeau adesea impresia unui mediu carceral. Lipsa de personal agrava situaţia, expunând pacienţii la neglijenţă şi practici abuzive.

România a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea torturii în 1994, iar prima vizită a Comitetului a avut loc în 1995. De la ratificare, CPT a efectuat 14 vizite în România - 7 vizite periodice şi 8 vizite ad hoc - în cadrul cărora au fost inspectate 73 de unităţi de poliţie, 35 de penitenciare, 18 instituţii psihiatrice, 13 instituţii sociale şi educativ-corecţionale şi 2 centre de detenţie pentru migranţi. România nu a acceptat publicarea automată a rapoartelor de vizită, potrivit documentului.