Video CAMERA ASCUNSĂ: Viaţa unui pacient român cu cancer în spitalele de stat, în comparaţie cu cele private
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Liste de așteptare interminabile și pacienți plimbați dintr-un județ în altul. Pentru mulți bolnavi de cancer din România, timpul este un adversar necruțător. Iar un ordin pregătit de CNAS riscă să aprindă fitilul unui nou scandal în sistemul medical. Sectorul privat, care preia astăzi o parte importantă din tratamentele oncologice, ar putea fi pus pe butuci. Un paradox în România care conduce clasamentul mortalității evitabile din Uniunea Europeană și ocupă ultimele locuri la screeningul oncologic. Cu alte cuvinte, ratăm boala la timp și pierdem lupta prea des. O echipă Observator a filmat cu o camera ascunsă în clinici private și în spitale de stat, pentru a vedea cum arată, în realitate, drumul unui pacient diagnosticat cu cancer. Cine pierde și cine câștigă din noua ecuație a sănătății? Vedeți reacțiile, într-un nou episod al campaniei Sănătatea cu garda jos.
De cel puţin 15 ani holurile Institutului Oncologic din Bucureşti sunt pline de pacienţi bolnavi de cancer care aşteaptă. Uneori cu orele. Alteori o zi întreagă.
Analize. Rezultate. Tratament. Și iar așteptare. Spitalul asigură cele mai complexe planuri de diagnostic şi tratament pentru pacienţii din toată zona de sud-est a ţării. Dar asta vine la pachet cu condiţiile din sistemul public.
"Oamenii aşteaptă pentru că aleg să aştepte să-şi facă tratamentul în aceeaşi zi, şi să nu facă două drumuri. Pentru că în alte clinici vin, recoltează, şi vin a doua sau a treia zi la tratament când vine rezultatul analizelor. Din păcate nu putem angaja personal nou, având în vedere că-s posturile blocate", a declarat Daniela Zob managerul Institutului Oncologic Bucureşti.
Medicamentele oncologice, dispărute din spitale
Aceeași imagine și în alte spitale publice. Pentru mulți bolnavi, stresul așteptării ajunge să fie încă o povară adăugată diagnosticului.
Institutul Oncologic din Capitală a fost mulţi ani uitat de investiţii. Ba chiar recent a fost implicat într-un scandal în care o cantitate importantă de medicamente oncologice au dispărut din spitale. Abia din acest an a reuşit să fie cât de cât dotat. Schimbarea încă se mișcă mai încet decât boala.
"Ei nu pot nici în acest moment cu privat cu tot, d-apoi dac-ar introduce aceste restricţii, suntem condamnaţi la moarte cu siguranţă", a declarat Cezar Irimia preşedintele FABC.
-
4 români mor în fiecare oră de la AVC. Cum arată o gardă la Neurologie, unde ajung şi pacienţi de 37 de ani
-
Pacientul refuzat de spitalele din Capitală, salvat la Călăraşi de o echipă care operează cu resurse minime
-
Medicii care au învins sistemul pentru a putea salva vieţi. Spitalul i-a dat afară, acum operează gratis
În clinicile particulare însă, condiţiile sunt europene. Privatul domină tratamentul medicamentos şi cel de radioterapie pe care-l asigură pentru peste 80% dintre pacienţii cu cancer.
"Gândiţi-vă cum ar fi să dotăm acum nu ştiu câte spitale de stat, câţi bani ar trebui să băgăm, când există infrastructura în privat. Când privaţii au preluat o grămadă din nevoile pacienţilor, şi au investit pe banii lor", a declarat Cristian Hotoboc preşedinte PALMED.
Ordinul CNAS presupune un calcul prin care clinicile private ar putea intra în contract cu Casa doar dacă se demonstrează că sistemul public este depășit de numărul pacienților pe care trebuie să îi trateze. O formulă matematică ar urma să decidă când și unde poate interveni privatul.
"Nu există nicăieri în Europa, nu se calculează accesul la servicii medicale pe baza unei formule matematice. Acest ordin este neconstituţional din punct de vedere al legislaţiei româneşti şi europene", a declarat prof.dr. Victor Costache şef secţie chirurgie cardiovasculară spital privat.
"Această restricţie încalcă flagrant drepturile pacientului", mai spune Cezar Irimia preşedintele FABC.
Cei mai mulţi dintre operatorii privaţi asigură imagistica pentru mare parte din diagnosticul şi tratamentul bolnavului de cancer. Şi s-au dezvoltat în ultimii ani, tocmai pentru că mulți români au refuzat să își joace șansa la viață pe un bon de ordine.
Între aşteptarea de la stat şi restricţiile impuse privatului
"Nu trebuie să alegem între privat şi public, trebuie să alegem pacientul. Spre exemplu în oncologie o lună sau două luni poate să însemne diferenţa pentru un pacient, şi-atunci nu putem să facem un calcul matematic, oncologia nu ţine de matematică, oncologia ţine de şansa la viaţă", a declarat Horia Vlădescu managerul unei clinici private de imagistică.
"E o mare greşeală, pentru că autorităţile noastre nu se implică prea mult în a rezolva problemele de sănătate. Nu, (n.r. nu și-ar putea permite dacă nu ar fi decontat) de cele mai multe ori", a declarat Horia Vlădescu managerul unei clinici private de imagistică.
În acest moment, sistemul public din Capitală nu este excedat, potrivit legii în vigoare. Astfel, nu mai poate intra niciun operator privat nou în contract cu casa.
"Atunci când un cumpărător strategic cum este CNAS-ul urmăreşte interesul pacientului, el trebuie să se folosească de toate resursele disponibile în ţară. Un administrator de capacităţi urmăreşte într-adevăr menţinerea unui anumit echilibru. Dar cele două nu sunt identice. Şi dacă nu sunt identice, intră în conflict şi singurul care pierde e pacientul", a declarat Şerban Semeniuc reprezentantul unui spital privat.
Ordinul este prezentat de CNAS ca o soluţie la toate problemele existente.
"Foarte mulţi pacienţi sunt nevoiţi să se deplaseze în alte judeţe pe distanţe foarte mari. Noi am încercat să găsim o soluţie clară, transparentă, pentru ceea ce înseamnă definirea excedării capacităţii sistemului public astfel încât pacienţii să nu mai stea pe la uşile spitalelor dacă trebuie să facă radioterapie, chimioterapie, să li se pună un stent", a declarat Horaţiu Moldovan preşedintele CNAS.
În realitate...
"Vom înmulţi decesele, le vom dubla ...pentru că statul nu a investit nimic în aparatură şi confort", a declarat Cezar Irimia preşedintele FABC.
"Ne-am îndrepta spre un model de medicină african în care pacientul ar trebui să scoată din buzunar integralitatea tratamentului", a declarat prof.dr. Victor Costache şef secţie chirurgie cardiovasculară spital privat.
Dezvoltarea privatului din cauza condiţiilor de la stat a creat însă un fenomen.
Bolnavii de cancer cer acces rapid la tratament
"Sunt o grămadă de pacienţi care ajung la noi şi care nici nu ştiau că există, pentru că medicii lor curanţi i-au trimis direct la privat", spune un manager.
O realitate recunoscută neoficial de managerul Institutului Oncologic care admite însă că pierde bolnavi în favoarea privatului.
"Într-adevăr nu funcţionăm la capacitate maximă în ceea ce priveşte radioterapia. Sunt foarte multe clinici private pe zona Bucureşti Ilfov. Cred că sunt în jur de 40 de centre private", a declarat Daniela Zob managerul Institutului Oncologic Bucureşti.
O soluţie pe care nimeni nu îndrăzneşte să o spună cu voce tare dar mulţi din sănătate o gândesc este finanţarea serviciilor în funcţie de complexitatea lor. În aşa fel am permite în sectorul public înfiinţarea unor centre de excelenţă pe care în acest moment privatul nu-şi permite să le susţină.
Dar până la a gândi european, statul trebuie să găsească acum cea mai potrivită formulă în aşa fel încât pacienţii să nu moară în aşteptare. Pentru că, în lupta cu boala, fiecare zi pierdută poate cântări cât o viață.
