Video Surse Observator: România pregăteşte primele măsuri împotriva Austriei, după votul negativ privind aderarea la Schengen

Votul negativ din Consiliul JAI s-a transformat într-un cutremur diplomatic. "I-am cerut ministrului de externe să convoace ambasadorul Austriei la buc, pt a ne exprima protestul faţă de această decizie de neînţeles, o decizie neaşteptată, incorectă şi injustă", a declarat Nicolae Ciucă, premierul României. Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, a fost chemat în ţară pentru consultări. Diminuarea relaţiilor diplomatice este un gest politic de protest şi dezacord ferm faţă de modul în care Austria ne-a tratat.

Reacţiile oficialilor austrieci

"E un moment de cotitură pentru ţara noastră şi, îndrăznesc să spun, chiar pentru Uniunea Europeană", a declarat Lucian Bode, ministru de Interne. Surse Observator spun că Nicolae Ciucă şi Lucian Bode se gândesc deja la o serie de măsuri împotriva Austriei pe care le vor anunţa gradual. Este şi o strategie prin care vor să abată atenţia de la responsabilii de pe plan intern. "Abia aştept, abia aştept să prezint opiniei publice tot ce a făcut MAI", a declarat Lucian Bode atunci când a fost întrebat dacă se gândeşte să îşi dea demisia.

"Nu aş vrea să transform momentul acesta într-o politică internă, dar şi la nivel guvernamental trebuie să înţelegem că astfel de momente care mai apar în istoria decizională europeană, trebuie bine pregătite şi anticipate/ şi încercat pe canale diplomatice să anticipezi un astfel de moment în care ajungi în marja consiliului să încerci să găseşti soluţii", a declarat Dragoş Tudorache. Presa austriacă a vorbit intens despre "trădarea" României la Bruxelles. Preşedintele a declarat că regretă profund.

"Blocarea aderării la Schengen nu reprezintă o soluţie. Din contră, economia austriacă este acum amenințată cu sancțiuni din cauza contramăsurilor românești", a precizat Alexander Van der Bellen, peşedintele Austriei. "Şi eu sunt supărat. De mai bine de un deceniu se discută despre faptul că Schengen ar trebui să fie extins. Şi acum se vine brusc, fără a pregăti populaţia pentru ceea ce va aduce acest lucru", a declarat ministrul de Interne al Austriei. Într-o scrisoare deschisă, Consiliului Naţional al Audiovizualului a criticat modul în care bodyguarzii ministrului austriac i-a ţinut la distanţă pe jurnaliştii români, în timp ce acorda interviuri televiziunilor străine.

Pretextul care ne ţine în afara Schengen ar fi refugiaţii care trec ilegal prin România şi ajung în Austria. De la periferia Vienei, lucrurile arată altfel. În acest centru de refugiaţi situat la aproximativ 30 de km distanţă de Viena trăiesc peste 1000 de persoane care aşteaptă răspuns la cererile de azil. Au fost însă momente în care aici locuiau peste 4500 de refugiaţi, mult peste capacitatea centrului astfel că mulţi dormeau în curte, în corturi sau chiar sub cerul liber.

În tabăra din Traiskirchen, ajungeau în comunism frontieriştii români care fugeau din ţară. Azi, sirienii şi afganii găzduiţi aici recunosc că traseul care i-a adus în Occident nu a trecut niciodată pe la noi. România şi-ar putea juca din nou şansele săptămâna viitoare, în Consiliul European, dacă preşedintele Iohannis va obţine sprijinul preşedinţiei Uniunii şi a Consiliului pentru a stabili un nou calendar. Anul viitor sunt două şanse, una în luna martie, atunci când problema ar putea fi pusă din nou în Consiliul de Miniştri şi în a doua jumătate a anului, acolo sunt cele mai multe şanse, când Spania va deţine preşedinţia consiliului.

Următoarele reuniuni care ar putea decide intrarea României în Schengen

• 8-9 decembrie – vot negativ in reuniunea JAI
• 14 – 15 decembrie – Consiliul European
• 9-10 martie 2023 – reuniune JAI

"E nevoie din nou de unanimitate - care să spună da, consiliul european susţine integrarea României sau a Romaniei si Bulgariei in schengen cat se poate de rapid", a declarat Dragoş Tudorache. E luată în calcul chiar şi decuplarea de Bulgaria, scenariu care nu a existat ieri pe masa Consiliului JAI. "Din păcate, România şi Bulgaria sunt luate la pachet şi chiar dacă România era ieri într-o situaţie mai bună, ambele ţări au primit un veto", a declarat Desilava Apostoleva, jurnalist bulgar. Dacă vom obţine vot pozitiv în martie, frontierele aeriene ar putea fi deschise în 26 martie sau 29 octombrie, iar cele terestre şi maritime pe 1 aprilie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰