Observator » Evenimente » Un avocat român a fost interzis doi ani la CEDO după ce a folosit citări eronate generate de AI

Un avocat român a fost interzis doi ani la CEDO după ce a folosit citări eronate generate de AI

Un avocat român a fost interzis doi ani la CEDO după ce a folosit citări eronate generate de AI Un avocat român a fost interzis doi ani la CEDO după ce a folosit citări eronate generate de AI - Sursa: Shutterstock
Editor Denisa Vladislav | Timp citire: 3 minute
Publicat la 19.11.2026, 13:15 | Modificat la 19.11.2026, 13:16

Folosirea inteligenței artificiale l-a costat scump pe un avocat român. După ce a inclus în documentele depuse la CEDO citări false sau neverificate, generate de inteligenţa artificială, acesta a primit interdicție de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului pentru o perioadă de doi ani, potrivit unui comunicat de presă al instituției. 

Potrivit comunicatului oficial publicat de CEDO, printre neregulile identificate în documentele depuse de avocat se numără citarea unor cauze inexistente, generate de inteligența artificială, așa-numitele „halucinații”, dar și indicarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții. Mai mult, unele dintre cauzele invocate existau, însă nu aveau legătură cu argumentele prezentate sau chiar contraziceau susținerile pe care avocatul pretindea că le susțin.

Avocatul a recunoscut că a utilizat programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a descris problemele drept „inexactități” și „erori de citare”. Camera a apreciat însă că nu a fost vorba despre greșeli izolate, ci despre un tipar de erori numeroase, repetate și substanțiale, care demonstra nerespectarea obligațiilor profesionale și deontologice impuse reprezentanților părților în fața Curții.

 Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială (AI) pentru redactarea observațiilor și a descris greșelile drept "inexactități" și "erori de citare". 

Articolul continuă după reclamă

CEDO: Avocatul avea obligația să verifice independent informațiile generate de AI

În evaluarea situației, Camera a avut în vedere legislația românească privind exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei și Codul deontologic al avocatului român, precum și propria jurisprudență a Curții.

Potrivit acestor norme, avocații trebuie să acționeze cu profesionalism și să manifeste un grad ridicat de diligență atunci când reprezintă justițiabili în fața CEDO. Prin urmare, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială nu îl exonera pe avocat de responsabilitatea verificării informațiilor furnizate de acestea.

Curtea a subliniat că toate referințele și argumentele de jurisprudență generate de programele AI trebuiau verificate independent și cu atenție, prin consultarea surselor autorizate. În acest caz, sursa oficială indicată de CEDO era baza de date HUDOC, care cuprinde jurisprudența Curții.

Pe acelaşi subiect

De altfel, avocatul a recunoscut că nu a verificat în mod corespunzător toate hotărârile și deciziile invocate. Camera a considerat însă că această explicație minimaliza gravitatea situației, în condițiile în care, pentru anumite referințe, nu fusese efectuată nicio verificare. Multe dintre erori aveau un caracter repetitiv și ar fi putut fi descoperite cu ușurință printr-o simplă consultare a bazei de date HUDOC.

Erorile au îngreunat activitatea Curții

Consecințele nu s-au limitat la calitatea documentelor depuse. Camera a constatat că modul de lucru al avocatului a afectat și buna desfășurare a actului de justiție.

După identificarea citărilor problematice, Curtea a fost nevoită să aloce o perioadă îndelungată verificării observațiilor, să inițieze procedura specială prevăzută de articolul 44D din Regulamentul său și să desfășoare o amplă corespondență cu celelalte părți și instituții implicate.

CEDO a apreciat că timpul și resursele consumate pentru verificarea acestor documente sunt incompatibile cu atribuțiile pe care Curtea trebuie să le îndeplinească în temeiul Convenției europene a drepturilor omului.

Înainte de luarea deciziei, Camera a solicitat puncte de vedere avocatului, Guvernului României și Uniunii Naționale a Barourilor din România, oferind tuturor părților posibilitatea de a răspunde observațiilor primite. Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat să transmită un punct de vedere, însă nu a răspuns solicitării Curții.

Interdicția este valabilă doi ani, dar poate fi ridicată

În urma analizării tuturor circumstanțelor, Camera a concluzionat că faptele întrunesc criteriul "circumstanțelor excepționale" prevăzut de articolul 44D din Regulamentul CEDO, care permite excluderea unui avocat sau a unei alte persoane de la reprezentarea ori asistarea unei părți în fața Curții.

La 13 noiembrie 2026, președintele CEDO a aprobat propunerea motivată și a decis interzicerea reprezentării sau asistării justițiabililor de către avocatul român pentru o perioadă de doi ani.