Un regal al dragostei! Povestea de iubire dintre Enescu şi Maruca

Povestea lor de dragoste a făcut istorie în epocă, iubirea pe care i-a purtat-o l-a inspirat pe George Enescu şi l-a călăuzit întreaga viaţă

La 17 ani, Enescu dădea primul său concert de vioară la Ateneul Român, sub privirile reginei Elisabeta. Iar la 1 martie 1898, sub înaltul patronaj al regelui Carol I, avea loc prima audiţie a "Poemei Române", interpretată de autor, la Ateneul Român.

Pentru el, aceasta avea să fie cea mai importantă seară din viaţa lui...

... Nu doar pentru că avea să fie ovaţionat de cei mai importanţi oameni ai momentului sau pentru că ministrul Spiru Haret dădea în onoarea lui o recepţie în saloanele fastuoase ale Hotelului Continental, ci şi pentru că avea să o cunoască pe femeia vieţii lui. La 19 ani, Maruca Rosetti Tescanu devenise de aproape un an prinţesă, prin căsătoria cu prinţul Mihail Cantacuzino, cu 12 ani mai în vârstă decât ea.

La vremea întâlnirii cu Enescu, visurile romantice ale Marucăi, doamna de companie favorită a reginei Elisabeta, se ruinaseră. Pentru că nu aveau nimic în comun, cei doi soţi erau parteneri într-o căsnicie liberă, fiecare cu propria viaţă intimă, prinţul impunându-i tinerei sale soţii acest model de convieţuire.

Iubirea care părea imposibilă se transformă într-o poveste de dragoste zbuciumată!

Maruca era uluitor de frumoasă, impecabil îmbrăcată şi se învârtea în cele mai înalte cercuri ale societăţii. Era inteligentă şi una dintre cele mai culte tinere de la curte. George Enescu, adolescent timid şi crescut în spirit conservator, este uluit de farmecul tinerei prinţese şi se îndrăgosteşte fără speranţă. Îi este prezentat, ea îl laudă ca pe un "copil drag” şi cu asta conversaţia lor se încheie.

Totul până în noaptea de anul nou 1906 – 1907, când Maruca se îndrăgosteşte de el

Lui Enescu îi trebuie opt ani ca să o reîntâlnească în parcul Castelului Peleş. Îşi ascunde tulburarea, mimând surpriza primei întâlniri. Prinţesa povesteşte în memoriile ei, că atunci a început marea lor dragoste, care avea să reziste o jumătate de secol... Ani întregi, Enescu îndură priviri ironice cu stoicism, pentru că o iubeşte cu disperare pe “prinţesa sa dragă”, care îi răspunde cu toată pasiunea.

Enescu îşi reia seria concertelor în străinătate, de unde îi trimite Marucăi scrisori pline de dor... În 1928, Mişu Cantacuzino moare într-un accident de maşină. Ea nu va renunţa la titlul de prinţesă, nici la numele Cantacuzino. Se retrage în căsuţa din spatele palatului, unde îşi amenajează un salon de primire, care devine repede celebru.

Cu sufletul zdrobit, "prinţesa" se desfigurează...

Aici, Maruca îl cunoaşte pe filosoful Nae Ionescu şi se îndrăgosteşte de el. În ciuda diferenţei de vârstă, legătura lor durează aproape nouă ani, timp în care Enescu se retrage în Franţa. Dezamăgită în dragoste de Nae, cu o depresie puternică, "prinţesa" compozitorului se desfigurează turnându-şi acid pe fată. Avea 57 de ani...

Compozitorul aude cele întâmplate, motiv pentru care se întoarce de urgenţă în ţară îngrijind-o pe cea pe care o iubea de la 17 ani...

Maruca a rămas cu o grimasă permanentă de la incident, fapt pentru care în public purta un voal negru pe fată. Doi ani mai târziu, George Enescu s-a căsătorit religios cu Maruca (prinţesa Maria Rosetti Tescanu – Cantacuzino), în apartamentul ei de pe Ştirbei Vodă, când el avea 56 de ani iar ea mergea spre 59.

Chiar şi după căsătoria legală, Maruca continua să se prezinte prinţesa Cantacuzino, nu doamna Enescu...

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰