Video A plecat să studieze în Spania acum 10 ani şi n-a mai vrut să se întoarcă. Ce l-a dezamăgit cel mai mult pe Radu în România

Nici n-au făcut bine primii paşi la grădiniţă că aceşti copii învaţă deja despre Noica şi Cioran: "Şi în culmea disperării, ce credeţi că a făcut scoica? S-a retras pe fundul mării şi-a citit Cioran şi Noica". E, probabil singurul loc din Europa unde se întâmplă asta. Suntem la Praga, în Cehia, la aproape 1.500 de kilometri de România. Într-o clădire veche plină de cărţi cu poveşti româneşti. 

România educată peste graniţe

"Când fiica mea cea mare a împlinit 4 ani şi ceva nu am putut să fac faăţă nevoii ei de lectură. Îmi tot cerea alte şi alte cărţi şi era complicat să tot aducem din România", povesteşte Ana Engrth Răduleț, iniţiator Biblioteca Prichindeilor.

Vezi și

Aşa că Ana a început să facă schimburi de cărţi cu alte familii venite aici din România. După care a scris editurilor din ţară - "Suntem un grup de români şi vrem să citim copiilor noştri poveşti în limba de acasă". Aşa a luat naştere Biblioteca Prichindeilor, un proiect european spectaculos, care s-a extins deja în alte 20 de ţări. 

"A prins foarte bine. În 3 ani am ajuns să ne conectăm cam cu 150 de familii de români care vin şi pleacă în funcţie de vârsta copiilor şi de priorităţi", spune Ana Engrth Răduleț, iniţiator Biblioteca Prichindeilor.

Mulţi nu se mai întorc în România

Vin şi pleacă, una dintre priorităţi fiind o educaţie de calitate pentru copiii lor. Aşa că cei mai mulţi decid să nu se mai întoarcă în România. 

"Copiii trebuie să aleagă începând din clasa a 5-a dacă vor să facă studii superioare sau să meargă într-o anumită zona de studiu. Ăsta mi se pare cumva un lucru bun aici, pe care îl apreciez, că atunci când copiii termină o şcoală ei ies cu o meserie indiferent dacă termină o facultate sau nu. Oricine vrea să lucreze în orice domeniu va face o şcoală care va fi luată în serios, nu ştiu, chiar şi la tâmplărie", adaugă Ana Engrth Răduleț, iniţiator Biblioteca Prichindeilor.

România, cu şcoli cu toaleta în curte

Şcolile sunt toate moderne, cu laboratoare super dotate şi, din ce în ce mai mult, cu predare bilingvă. Indiferent că sunt în centrul Capitalei sau într-un sat neînsemnat pe hartă. În timp ce, în România încă mai avem peste o sută de şcoli cu toalete în fundul curţii. "Sigur că, ca în fiecare an, sunt lucruri pe care ne-am fi dorit să le finalizăm mai din timp", declara Ligia Deca, ministrul Educaţiei.

Aşa era începutul de an şcolar în România anului 2023. La fel ca în toţi anii, de altfel. Un haos general - lucrări neterminate, şcoli închise, săli de clasă amenajate în containere, case mortuare, primării sau pensiuni. "Copiii o să iasă afară pe ger, frig, ploaie, să se ducă la baie. Exact ca la ţară", spune un părinte. "Nici mie nu mi-ar plăcea să învăţ în containere, doar că nu am ce să fac", oftează un copil.

"Ne-am propus ca în fiecare şcoală din România să existe infrastructură educaţională adecvată. Acest lucru se pune deja în practică prin dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ prin cea mai mare investiţie din ultimele trei decenii", a declarat Ligia Deca, ministrul Educaţiei.

Investiţiile au rămas doar pe hârtie. Şi în discursuri mai mult sau mai puţin electorale. Deşi, ţara noastră a avut la dispoziţie un buget de 3 miliarde de euro, de la Uniunea Europeană, pentru sectorul educaţie. Dar banii fie nu au fost accesaţi, fie nu s-au folosit cum trebuie. 

"Dragi elevi, sunteţi primele generaţii care vor beneficia de reformele aplicate odată cu noul cadru legislativ care urmăreşte obiective îndrăzneţe. Şi îndrăzneţi vă îndemn să fiţi şi voi în a vă urmări visurile", spunea Klaus Iohannis, preşedintele României.

Românii pleacă la studii în afară

Iar elevii i-au urmat îndemnul. Şi-au urmărit visul şi au plecat să studieze în condiţii de top, afară. Cam 40.000 în fiecare an. Practic, 1 din 15 studenţi români alege o facultate peste hotare. Iar 80 la sută dintre liceeni declară că ar vrea să meargă la studii in altă ţară. Unii pleacă chiar înainte de a da BAC-ul. Fie pe banii lor, fie cu o bursă Erasmus, susţinută de către Uniunea Europeană. 

"Spania e un exemplu în acest sens. Cele mai căutate universităţi din programul Erasmus sunt aici. Iar Spania e considerată una dintre cele mai bune ţări europene pentru a studia în străinătate", transmite Bianca Iacob, reporter Observator. Universitatea Abat Oliba din Barcelona e considerată una dintre cele mai bune din Spania. 

Nu vă luaţi după accent şi atitudine. Radu Trascău, băiatul cu nume românesc din videoclip, e român. A aplicat pentru o bursă Erasmus in 2015 şi a fost acceptat. 

"Am ramas foarte surprins de pasiunea pe care profesorii o aveau pentru a-i învăţa pe ceilalţi şi aveau tot ceea ce le trebuia. Puteau să printeze la facultate, lucruri foarte simple, dar venind de la o facultate publică, aici mi s-au părut lucruri de pe altă planetă. Aici sistemul era un pic diferit şi asta pentru că în loc să fac 8 materii de la începutul semestrului aveau module. Şi atunci nu îţi permiteai să lipseşti de la clasă", spune Radu Trascău, fost student în Spania.

Radu nu s-a mai întors în ţară

Au trecut aproape 10 ani de atunci. Radu nu s-a mai întors în ţară. La fel ca el, peste 20.000 tineri români. În 20 de ani, aproape 90.000 de studenţi din România au plecat la studii în străinătate cu o bursă Erasmus în ţări ca Franţa, Germania, Spania, Italia sau Ungaria. Un sfert dintre ei au rămas în ţările în care au studiat şi în care au reuşit să se angajeze imediat dupa absolvire. 

"Avem profesori foarte buni în România, însă instituţional pe mine facultatea din România m-a dezamăgit, pe când aici am primit tot sprijinul necesar de când am intrat in Erasmus. Sistemul educaţional din România e văzut ca ceva care ni se cuvine. Foarte mulţi oameni fac facultatea, foarte mulţi oameni termină un master", crede Radu Trascău, fost student în Spania.

Iar asta nu le foloseşte la nimic. În jur de 15.000 de absolvenţi de facultate sunt şomeri. Şomeri cu diplomă. În străinătate, foarte mulţi dintre studenţi îşi găsesc deja un loc de muncă din timpul studiilor. Sunt chiar încurajaţi să facă asta. La universităţi din Olanda sau Danemarca, de exemplu, studenţii care au note bune la şcoală şi muncesc în jur de 10 ore pe săptămână, primesc un ajutor financiar de la primărie.

"Sistemul e gratuit şi se poate înscrie la orice facultate doreşte şi la orice vârstă, până la 26 de ani primim şi ceva reducere de student", spune Agneska, fostă studentă în Polonia. Asta se întâmpla în Polonia, ţară care a înfiinţat prima sa universitate acum mai bine de 650 de ani. Agneska, româncă de origine poloneză a visat de când era mică să îşi facă studiile aici. În România, oricum, nu şi-ar fi permis.

În Polonia, nu doar că nu a plătit nimic, niciodată, dar a primit şi bursă care i-a acoperit toate cheltuielile. "Colegii din România mi-au povestit că ei nu au primit şi că trebuie să lupţi ca să prinzi un loc la buget ca să nu plăteşti studiile", adaugă Agneska, fostă studentă în Polonia.

În ritmul ăsta, România va pierde generaţia care ar fi putut să aducă un suflu nou în mai toate domeniile de la noi. E rezultatul a peste 35 de ani de reformă continuă şi schimbare doar de dragul schimbării. Pe scaunul de la Educaţie s-au perindat în toţi aceşti ani 24 de politicieni care n-au fost în stare să rezolve problemele sistemului. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰