Video Are balta peşte, dar mâncăm din import. România aduce din "afară" 90% din consumul naţional: "Consumăm poluanţi drept peşte proaspăt"

Are balta peşte, dar numai pe alocuri. Sutele de crapi care se înalţă deasupra apei, pe Lacul Babadag, sunt de acvacultură. Realitatea la nivel naţional dezvăluie un alt tablou al Romaniei. Peştele sălbatic e pe cale de dispariţie.

Dragoș aproape că s-a născut cu năvodul în mână, pe barcă. Acum, când străbate canalele Deltei, fostul pescar simte doar nostalgie.

Dragoș Cladiade, fost pescar: Unul dintre cele mai mari puncte de colectare a peștelui din Deltă, Cherhanaua Sfântu Gheorghe. Înăuntru are vreo 15 metri lățime. Atât de mult pește se prindea..

Vezi și

Sunt doar amintiri dintr-o Deltă pe care nimeni n-o va mai vedea. Când peștele hrănea nu doar mii de pescari, ci o țară întreagă și chiar o lume.

Dragoș Cladiade, fost pescar: Era plin de bărci, de pescari. Funcționa zi și noapte, erau lumini, e un castel de apă, era totul făcut ca la carte și funcționa non stop.

În anii 60, România era a treia forță de producție de pește din lume, după Republica Federală Germană și URSS. Flota de pește oceanic, cu 6.000 de oameni la bord, străbătea oceanele lumii pentru a aduce peşti proaspeţi, care se prelucrau, procesau și vindeau de la noi.

Soţia: La Sulina era fabrica de conserve de pește și la Tulcea eu am lucrat. În 3 schimburi se lucra și cu pește oceanic, erau pescadoarele care aduceau, se lucra și cu pește din Deltă. Linul, crapul. Se lucra masiv, se mergea mult pe export

Iar din propriile ape, România pescuia până la 300.000 de tone de pește pe an.

Florin Stoian, fost pescar: În vremurile bune putea să fie și 100-150 de kilograme de pește într-o zi.

Apoi, s-au făcut tot mai simțite vremurile grele: canalele s-au înfundat cu aluviunile aduse de Dunăre, iar Delta bogată a devenit o frumoasă amintire. Apa nu a mai respirat, peștele nu s-a mai înmulțit. Iar putinul ramas a devenit camp de lupta pentru braconieri.

Florin Stoian, fost pescar: Ajungeam la 7-8 kile pe zi.

Soţia: Nu scoteai nici benzina pe care o foloseai

Și-atunci Florin Stoian s-a făcut barcagiu, iar soția - îngrijitoare de pensiune. Au renunţat la pasiune, ca să nu intre în ilegalitate.

Dragoș Cladiade, fost pescar: Fiecare pescar are o cotă de pește. Aici la Sf Gheorghe e între 800 si 1000 kg de peste pe an, dacă acel pescar nu face cota de pește, devine în al doilea an braconier, deoarece el nu mai are permis, i se suspendă, că nu a făcut cota de pește

Așa au ajuns turiștii veniți în Deltă să mănânce pește din Spania sau Grecia. La fel, în toată România.

Mariana Munteanu, patronatul peştelui: E un declin foarte serios după anii '90. Să ai sute de mii de hectare de amenajări piscicole care stau în paragină, să nu produci la ține în țară. De ce să nu dezvolți acest segment? De ce să nu dai oamenilor să mănânce sănătos? 

Peste 110.000 de tone de pește am importat doar în 2020, adică 90 % din consumul naţional

Trendul e crescător. De cele mai multe ori, habar nu avem că punem în farfurie otravă pură: peşte pescuit de braconieri români, din zone masiv poluate şi canalizări din Franţa, Spania, Italia, Portugalia, Ungaria.

Teodor Niță, procuror: Amploarea fenomenului e colosală pentru că lumea mănâncă pește. De unde dacă nu mai ai din țară. Toată industria de acolo vărsa poluanți pe care noi îi mâncam drept pește proaspăt. Încarcau peștele în dubă, în lăzi, turnau 3 bucăți de gheață pe el și apoi îl mâncați dvs că pește proaspăt. Dacă se împuțea pe drum, îl spăla cu oțet și cu ceva care îi lua mirosul și asta e.

Între timp, la Tulcea, se aşterne praful peste Bursa pestelui, care a stat deschisa o singura zi.

Daniel Buhai, director fabric procesare peşte: În momentul de față stăm și ne uităm la ea. o investiție de 5 milioane făcută de statul român. Noi nu reușim să ne riudicam la nivelul predecesorilor noștri care erau mult mai europeni și mulți mai civilizați

Așa cum foștii pescari și-au pierdut locul pe apă, România şi-a pierdut şi industria de lapte. Cum s-a prăbuşit 90% din producţia naţională, vedeţi săptămâna viitoare, la Observator. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰