Video Bucureştenii plătesc apa caldă şi o primesc rece. Explicaţia autorităţilor: "Ghinion"
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Factura vine, apa caldă, nu! Compania municipală care trebuie să livreze apă caldă şi căldură bucureştenilor este în pragul falimentului. Anunţul vine chiar de la primarul general care vorbeşte despre management defectuos şi minusuri financiare acumulate an de an. În acest timp, bucureştenii plătesc facturi pentru duşuri reci şi frig în casă. Într-un nou episod din „Legea Banilor”, urmărim traseul banilor plătiţi de o familie. Unde se duc şi ce primesc oamenii în schimbul lor.
"Aproape că îmi îngheaţă mâinile. De două luni aproape nu avem apă caldă. Îi mai dă cam odată la o săptămână, vor să ne spălăm. Dar trebuie să stai mult", spune un bucureştean.
Aşa arată o seară obişnuită pentru mii de familii din Bucureşti. Sorin locuiește în cartierul Tineretului, la doi paşi de centru, și toată vara asta a făcut mai mult dușuri reci. Depinde de un sistem care are des avarii şi, automat, probleme de furnizare. Iar când în sfârşit vine apa caldă.. e tot rece.
Plătim pentru duşuri reci
"Dacă sunt etajele de sus ajunge apa caldă după 20-30 de minute pentru că trebuie să se ducă aia rece şi după aceea vine şi apa caldă", a declarat Ion Ioneşti - presedinte de bloc.
Plătim, însă, tot ce înregistrează apometrul de apă caldă, indiferent de temperatura apei care curge la robinet.
Explicaţia oficială? E... ghinion.
"Cel care deschide primul robinetul, dacă are ghinionul să se trezească primul şi este şi la etajele superioare, 7, 8, 9 trebuie să golească toată instalaţia astfel încât să tragă apa caldă pe care noi o asigurăm la baza blocului", a declarat Diana Nițescu, șeful compartimentului de furnizare, Termoenergetica.
În spatele acestor probleme este Termoenergetica, deţinută de Primăria Capitalei şi înfiinţată în 2019, după falimentul RADET. Termoenergetica a preluat rolul fostei companii: adică transportă și distribuie apa caldă şi căldura în casele oamenilor, pe care le preia de la cele 4 CET-uri ELCEN, cele care produc efectiv apa caldă şi căldura, aflate în subordinea Ministerului Energiei.
Termoenergetica, şi ea în prag de faliment
În prag de iarnă, aflăm că Termoenergetica e şi ea în prag de faliment.
"Există riscul ca Termoenergetica să ajungă în situaţia RADET. Avem acelaşi model falimentar de business, ca să spun aşa. Nu mai este firma RADET , este firma Termoenergetica, pe acelaşi sistem falimentar de business", a declarat Ciprian Ciucu, primarul Capitalei.
La momentul falimentului, în 2019, RADET avea datorii de 3,5 miliarde de lei, acumulate în cei 16 ani de funcționare. La nici 7 ani de la înfiinţare, Termoenergetica a înregistrat datorii de peste 1,75 miliarde de lei.
Ca şi Sorin, mulți bucureșteni, nu mai așteaptă să le curgă apă caldă la robinet. De când a venit frigul, el a trecut pe boiler. Așa apare o nouă cheltuială: curentul consumat ca să-și încălzească singur apa.
Apa caldă şi căldura sunt doar o mică parte din factura de la final de lună.
În fiecare lună, pentru o familie care locuiește la bloc, nota de plată începe aici: la vizier. O singură sumă în dreptul fiecărui apartament, formată însă din mai multe de cheltuieli. Apa pe care o foloseşte, căldura din calorifere, gunoiul pe care îl aruncă, lumina de pe scară, liftul şi curățenia. Unele costuri depind de cât consumă fiecare apartament în parte. Altele se împart între vecini.
"Pe tot acest lanț trofic, statul îşi ia partea, normal. De la salubritate, de exemplu, statul colectează TVA. Mai are niște taxe, să zicem, de la groapă, de mediu de colectare, de transport. Acolo este un agent economic și el la rândul lui plătește taxe", a declarat Viorel Niţă, administrator de bloc.
Statul încasează şi din facturile de la curent și gaze. În factura finală, energia consumată efectiv reprezintă aproximativ jumătate din sumă. Restul este format din transport, distribuție, servicii de sistem, contribuții, acciză și TVA. Dintre acestea, TVA-ul și acciza ajung direct la bugetul stat.
"Avem de-a face cu accize, cu TVA, care sunt imediat încasate de stat prin facturile noastre la energie. Din banii ăștia s-au plătit pensii și salarii. Deci e clar că noi întreținem acest sistem care la rândul lui întreține un stat mai mult sau mai puțin eficient", a declarat Corina Murafa – expert energie.
Iar dintre aceste costuri, unul poate fi redus direct de stat: TVA-ul.
"Toate statele au înțeles nevoia de a interveni pe partea de preț final. Ar fi de dorit, ca și statul român, pentru componenta de TVA pe care o aplică prețului final, ar putea să reducă această componentă. Cred că este cea mai transparentă și directă formă de reducere imediată a factorilor", a declarat Daniela Dărăban este Directorul executiv al Federației ACUE.
Pe factură, fiecare taxă are un procent. În bugetul unei familii, toate se adună, însă, într-o singură concluzie: rămân tot mai puțini bani.
"Aproape tot ce deţinem trebuie să plătim din nou ca atracţie către stat. În aceste condiţii cred că este destul de dificil să ne ducem viaţa de zi cu zi". "Ce să facă statul cu banii? Să îi gestioneze mai bine", spun oamenii.
De la apa de la robinet până la becul aprins în casă, fiecare factură spune aceeași poveste: plătim serviciul, şi, odată cu el, alimentăm un întreg sistem de taxe, contribuții și companii care îl fac să funcționeze. În episodul următor din "Legea Banilor" urmărim banii pe un traseu și mai lung: de la salariul de astăzi la pensia de mâine. România se apropie de un prag critic: generațiile numeroase ies la pensie, în timp ce tot mai puțini angajați trebuie să susțină sistemul. Vedem de ce ne apropiem de ultima generație care se mai poate baza pe pensie așa cum o știm astăzi și ce va mai rămâne pentru cei care muncesc acum. Ghidul complet al banilor tăi îl găseşti pe observatornews.ro.
Mădălina Chiţu semnează seria de reportaje Observator "Legea Banilor". ➜
