Video Cel mai bogat bulevard din ţară are infrastructura din 1965. Sute de mii de corporatişti mai au un singur sens
Cea mai importantă zonă de afaceri din România este construită pe o infrastructură încremenită în timp. Bulevardul corporatiştilor este o arteră construită în 1965 pentru platforma industrială Pipera, unde Ceauşescu plănuia să construiască primul calculator românesc. De atunci, nu s-a făcut nimic, deşi fostele "întreprinderi" au fost înlocuite de clădiri de birouri şi ansambluri rezidenţiale. Strada "strânge" din ce în ce mai tare, iar acum a mai rămas un singur sens pentru sutele de mii de oameni care muncesc şi trăiesc aici. Sunt proiecte vechi care ar fi costat infinit mai puţin dacă ar fi fost făcute la timp. Câte miliarde s-au pierdut şi se pierd pe cea mai bogată arteră de business, vedem acum într-un nou episod din campania Coşmar Residence.
Când credeam că nu există mai rău, pe bulevardul Dimitrie Pompeiu, am aflat că se poate. Cel puțin până la sfârșitul anului, pe artera corporatiștilor se mai poate circula într-un singur sens. Pentru că, în București, un șantier nu vine niciodată singur. Așa că înlocuirea liniei de tramvai este însoțită de schimbarea unei conducte de apă. Noul șantier a blocat bulevardul pe jumătate.
"Mai mult stăm, nu vedeți?! Dumneavoastră nu stați? Toată lumea stă!", a spus un şofer.
Un bulevard care oricum rămăsese mic pentru miile de firme care au sediul aici. Era la mintea cocoșului că o restricție într-o zonă atât de aglomerată va bloca traficul în toată zona, pe zeci de străzi și bulevarde.
Artera pe care în fiecare dimineață vin la birou zeci de mii de bucureșteni este complet blocată. Deja nu mai este o aventură să intri cu mașina pe aici, este doar chin și garantat ore pierdute în trafic.
"Am fost pe Pompeiu, m-am întors că era jale. Am încercat pe aici, jale iar. Stau în trafic, fac câte un metru, câte un metru...", a spus un şofer.
Planurile pentru modernizarea arterei arată bine doar pe hârtie. Patru benzi de circulație pentru mașini, spațiu verde, trotuar generos și pasarelă pentru pietoni, piste de biciclete și linie de tramvai conectată cu bulevardul Barbu Văcărescu.
Problema e că aici nu s-a întâmplat nimic din 2010, când fostul primar general Sorin Oprescu a prezentat primul proiect pentru infrastructura rutieră rămasă din anii '70. Ulterior, proiectul a fost preluat și modificat, dar niciodată pus în aplicare. În 2020, Gabriela Firea a semnat un contract cu Trustul de Clădiri Metropolitane pentru realizarea documentațiilor și a cerut Guvernului un teren necesar supralărgirii la patru benzi de circulație. Apoi, în perioada 2023-2025, fostul primar Nicușor Dan a actualizat documentațiile, a aprobat culoarul de exproprieri și a atribuit primele contracte pentru proiectare. Asta după ce proiectul fusese asumat în campania electorală, inclusiv de fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu.
"Nu, nu a existat nicio inițiativă. Bulevardul Pompeiu este și a fost în permanență în administrația Primăriei Capitalei și Sectorul 2 nu a făcut niciun demers în acest sens", a spus Rareş Hopincă, primarul Sectorului 2.
Abia în 2026, proiectul a intrat în faza de șantier. Dar doar parțial. E în lucru înlocuirea liniei de tramvai, care stătea degeaba de mai bine de un an. Cu ceva noroc, lucrările de supralărgire ar putea începe anul viitor.
"Bulevardul Dimitrie Pompeiu, dacă toate lucrurile merg bine, l-am putea avea cu linie de tramvai nouă, unită de linia 5 pe Barbu Văcărescu, și supralărgit la patru benzi. 2029-2030", a spus Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei.
Opt firme s-au înscris la licitație. Câștigătoarea va fi anunțată în ianuarie. Iar dacă nu vor fi contestații, va urma proiectarea, iar în toamna lui 2027, lucrările efective. Până atunci, Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 2 trebuie să plătească 76 de milioane de lei doar pentru exproprieri ale terenurilor din zonă.
Ar fi fost și mai scump, însă Primăria a renunțat la un spațiu verde din proiectul inițial.
"Una dintre marile probleme aici era o expropriere foarte, foarte scumpă, dacă țin minte, vreo 60 de milioane de lei în plus. A trebuit să refacem, să scoatem acea expropriere, că nu aveam efectiv bani. M-am speriat de sumă și am zis: 'Îmi pare rău, dar nu este esențial'. Important e să fie și suportabile bugetar aceste proiecte. Nu e suficient doar să zici: 'OK, îl avem', după care să îl lăsăm de izbeliște pentru că nu avem bani pentru ele", a mai spus Ciprian Ciucu.
"În acest an am semnat parteneriatul cu PMB și în acest an vom transfera 20 de milioane de lei de la bugetul Sectorului 2 pentru componenta de exproprieri", a spus şi Rareş Hopincă.
Suma ar fi fost mult mai mică dacă proiectele ar fi fost puse în practică atunci când au fost puse pe hârtie. În 2010, prețul pe metru pătrat era de cinci-șase ori mai mic decât acum.
Reporter: Aceste proiecte lăsate și uitate ne costă mai mult?
Ciprian Ciucu: Probabil că ne costă mai mult pentru că nu au fost făcute la timp, dar eu nu eram primar general. Acum sunt și le fac acum, când sunt.
Reporter: Cum vedeți peste zece ani proiectele pe care foarte greu începem să le implementăm acum? Vor mai corespunde realității?
Rareş Hopincă: Categoric corespund realității, pentru că sunt obligatorii. Mă întrebați dacă sunt suficiente? Probabil că nu.
"Când faci un proiect pentru o stradă, îți iei în calcul o durată de viață de 15 ani pentru care faci proiectul. Îl faci la patru benzi pentru că atâta ai spațiul disponibil. Mai departe de patru benzi, plus tramvaiul, nu vei avea loc să faci", a explicat Silviu Brăteanu, specialist proiectant.
Dovadă stă șoseaua Fabrica de Glucoză, sora mai mare a bulevardului Dimitrie Pompeiu.
Au trecut șase ani de la inaugurarea lucrărilor, iar astăzi artera se dovedește în continuare a fi insuficientă. Dovada clară că instituțiile statului nu au ținut pasul cu investițiile privaților și nici măcar nu au prevăzut ritmul extrem de alert de dezvoltare al zonei de nord.
"Se varsă atât de multe mașini dintr-o autostradă într-o intersecție. Cred că este printre puținele autostrăzi din lume care intră în oraș într-o intersecție și nu într-o infrastructură de poduri", a spus Andrei Diaconescu, ONE Properties.
Impotența autorităților a determinat marii dezvoltatori din zonă să construiască nu numai blocuri, ci și drumuri de acces.
"A fost, practic, o decizie de business, de a construi în zona Fabrica de Glucoză 1,6 km de străzi și infrastructura aferentă, deci toate utilitățile și așa mai departe. Sperăm anul viitor să terminăm aceste străzi, dar ele trebuie complementate de o infrastructură critică de poduri, de lărgiri de străzi și așa mai departe, astfel încât să se acomodeze traficul crescând al zonei. E clar că acolo e necesar un pod. Nu e foarte scump de realizat", a mai spus Andrei Diaconescu.
Mai scump este podul peste calea ferată, promis de mai bine de două decenii. Podul va traversa și intersecțiile șoselei Petricani cu Fabrica de Glucoză și Dimitrie Pompeiu.
"Ciclul de transformare a unui oraș, de a fi pus la punct, este de obicei de 10-15 ani de șantiere. Și bucureștenii trebuie să se obișnuiască cu acest lucru. Dacă vor să aibă un oraș pus la punct, pot să mă ocup în zece ani de zile. Să-l pun la punct. Dacă nu vor, pot să-l aleagă pe altul și să rămână așa cum e", a spus Cipian Ciucu.
Cât de mult va costa noul pod și când ar putea fi gata, vedeți joia viitoare într-un nou episod Coșmar Residence.
Reporter senior la Observator Antena 1 şi prezentator la Observator de Weekend. 10 ani de experienţă în jurnalism de administraţie publică. ➜
