Video Cum transformă rețelele sociale cheia succesului: "Nu ai ce să mănânci, dar ai telefon de ultimă generaţie"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Telefon de ultimă generaţie, vacanţe cât mai exotice şi îndepărtate, haine de brand şi uite aşa, suntem cineva. Este o ironie care, din păcate, descrie perfect o realitate pe care o tot vedem în ultima perioadă: această nevoie disperată de a ne crea o imagine de succes în mediul online. Problema e că mulţi au ajuns să se îndatoreze pentru a-şi construi un statut social fals, care a devenit însă principalul criteriu după care se evaluează pe sine. De ce ne îndatorăm pentru aparențe şi cum transformă rețelele sociale succesul financiar într-o obsesie, descoperim într-un material exclusiv Observator 16.
Numărul de urmăritori, vacanțele, restaurantele frecventate sau obiectele de lux pe care le dețin au devenit, pentru mulți, indicatori ai valorii personale. Pentru generaţia care a crescut cu reţelele sociale, succesul nu mai este doar ceva ce se construiește, ci și ceva ce trebuie afișat.
"Cei care au mai puțin, au tendința de a arată mai mult decât au. De multe ori este și un tip de investiție socială pentru că transmit că fac parte din grupuri sociale din care nu fac parte cu adevărat și în felul acesta să aibă acces la mai multe oportunități sociale. În trecut, era cumva tensiunea dintre ceea ce am și ceea ce sunt. Acum tensiunea principală e între ceea ce am și sunt și ceea ce pretind că am și sunt. Între realitate și imaginea mai frumoasă pe care vreau să o proiectez în exterior", explică Dan Petre, sociolog.
"Cu siguranţă acum oamenii sunt mult mai influenţaţi și își doresc mult mai multe, când văd pe rețele sociale că toată lumea se plimbă în lux, dar nu cred că merită", spune o persoană.
"Plătesc un preț foarte mare și mi se pare așa, o lipsă de educaţie financiară, de fapt, de la asta pornim. Ei se gândesc wow trebuie să arate adică n-ai ce să mănânci, dar ai telefon de ultima generaţie. Superficiali, acesta e cuvântul", spune altă persoană.
Aşa ajung tot mai mulți români să plătească ani întregi pentru câteva zile de aparențe. Îşi fac credite pentru experienţe scumpe, merg la nunţi şi în vacanţe exotice pe bani împrumutaţi sau îşi cumpără maşini de lux în rate. O situaţie care nu arată decât prăpastia mare din societate. În condiţiile în care peste 60% dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an, cei care pleacă ajung să cheltuie sume record în concediile din străinătate. Aproape 24 de milioane de euro pe zi. Doar în primele 4 luni ale acestui an, românii au lăsat aproape 3 miliarde de euro peste graniță. Cât din ceea ce cumpărăm este, însă, o nevoie reală și cât este presiunea de a afişa o viaţă perfectă? În România, creditele de consum au crescut cu peste 70% în ultimii 2 ani. Rămân, practic, una dintre principalele surse de finanțare pentru cheltuieli care, de multe ori, nu sunt urgente.
Datele Băncii Național, despre împrumuturile de consum
Datele Băncii Naționale arată că împrumuturile de consum continuă să crească, în timp ce dobânzile pentru astfel de credite rămân în jurul valorii de 10% pe an. Specialiștii avertizează însă că, atunci când cumpărăm pentru aparențe, nota de plată poate ajunge să fie achitată ani la rând.
Carla şi-a luat, în rate, un telefon de ultimă generaţie, dar a realizat că s-a ales mai mult cu o datorie.
Reporter Îți pare rău ca ai luat aceasta decizie?
Carla Da, foarte tare pentru că după scurt timp i-a scăzut prețul și am ajuns la concluzia că am plătit foarte mult în plus și nu a meritat.
Reporter Pentru brand, pentru statut sau aparenţa socială?
Carla Da, ca orice adolescent.
Reporter Ai mai face un credit pentru un telefon, sau altceva?
Carla Nu, niciodată, nu merită.
"Jumătate din cumpărătorii creditelor de azi au deja un credit în portofoliu. Asta înseamnă că, de fapt, nu sunt cumpărături de impuls, şi-au redimensionat ambițiile", explică Alexandru Apostol, consultant financiar.
Din dorinţa de a-şi lua bunuri pe care nu şi le permit, mulţi apelează la IFN-uri care practică dobânzi exorbitante. Aşa se trezesc că, pentru un telefon de 7.000 de lei, de exemplu, ajung să plătească 20.000 de lei.
"Pentru casă, probabil. Poate da, într-adevăr, o vacanţă e drăguț, dar strângem din timp şi prefer să cheltui banii pe care îi am, nu banii din viitor, că asta înseamnă cumva ratele", spune o persoană.
Presiunile reţelelor sociale
Astăzi, presiunea nu mai vine doar din ce spun vecinii sau colegii, ci şi din fluxul continuu de imagini de pe rețelele sociale.
"Rețele sociale au devenit ca niște imense vitrine în care ne arătăm zilnic cine suntem, sau ceea ce ne-am dori să fim. Această tehnologie a făcut literalmente să explodeze genul acesta de comportament. Moneda cea mai importantă, valuta forte în reţelele sociale, e capacitatea de a genera conținut interesant și atunci oamenii investesc mult mai mult în lucrul ăsta. Există o întreagă practică de achiziţie de haine din online, care sunt folosite exclusiv pentru sesiuni foto și returnate in 48 ore", menţionează Dan Petre, sociolog.
Specialiștii spun că soluţia nu este renunțarea la aspirațiile financiare, ci să investeşti în creştere personală, nu doar în aparențe. Pentru că la final, nu ceea ce ai arătat lumii va conta, ci ceea ce ai trăit cu adevărat.
