Video EXCLUSIV. Proiectul Bala, care poate evita o nouă criză la Cernavodă, resuscitat după reportajul Observator
Sunt aproape trei luni de când România nu mai produce energie nucleară. O criză care ne costă aproximativ trei milioane de euro pe zi. Şi care s-ar putea repeta la o scară şi mai gravă anul viitor, pentru că încălzirea globală sufocă Dunărea, iar statul nu a rezolvat nici acum alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Speranţa vine de la un proiect vechi de un sfert de secol, resuscitat cu ultima suflare de vechiul guvern, la patru zile de când Observator a semnalat problema. Ce presupune proiectul Bala şi cum va schimba Dunărea, vedeţi dintr-un reportaj filmat în exclusivitate, chiar din mijlocul apei.
"Lumea se schimbă, clima se schimbă. Trebuie să ne adaptăm la soluţii pentru a aduce mai multă apă spre Centrala Nucleară la Cernavodă", a spus Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă.
De știut, știam de mult. De facut, abia acum ne apucăm. Asta după ce am pierdut numai anul acesta 380 de milioane de euro. Este paguba produsă NuclearElectrica de oprirea totală timp de 90 de zile a Centralei de la Cernavodă. Cum 20% din necesarul de energie pentru România venea de aici, costul îl vom simţi noi toţi, în facturi.
Reporter: Se putea face mai mult ca să nu ajungem în această situaţie, domnule director?
Romeo Urjan: Este clar că se putea face mai mult. Soluţia pentru noi ar fi fost barajul de la Bala.
Proiectul Bala. Primul plan a fost făcut acum două decenii. Pe scurt, proiectul înseamnă direcționarea fluxului fluviului în aşa fel încât să rămână navigabil, iar Centrala Nucleară să aibă suficientă apă pentru operațiunile de răcire a reactoarelor. Proiectul vechi a fost redescoperit și aprobat la patru zile după ce Observator a difuzat un reportaj de la Cernavodă, în ultima zi a cabinetului Bolojan.
"Nu a fost dorinţă politică. Nu a fost decizie politică ca să fie scoasă de la sertar", a spus Radu Miruţă, fostul ministru al Transporturilor.
"Nu am primit o explicaţie. O explicaţie de ce au avut nevoie de 20 de ani să se trezească la realitate. Am decis să venim aici", a precizat Margarida Marques, coordonator UE pentru Coridorul Rin-Dunăre.
Pentru că nu putem singuri, iar Dunărea nu e doar a noastră, Uniunea Europeană şi-a trimis în România coordonatorul pentru Coridorul Rin-Dunăre. Scopul: să evalueze şi să se asigure că proiectul Bala nu se îneacă din nou.
"Urmărim proiectul. Acum, trebuie să înţelegem fezabilitatea acestuia cu noile date şi suntem atenţi dacă este respectat calendarul şi trebuie să îl ducem la final cu succes, acesta este principalul obiectiv", a mai spus Margarida Marques.
Începerea proiectului nu înseamnă că anul viitor nu se va întâmpla la fel. Dacă toată lumea îşi face treaba, va dura cel puţin 3 ani până când lucrările vor fi gata. Asta înseamnă că şi vara viitoare dar şi în 2028 si 2029, în lipsa unor măsuri provizorii, România va sta la mila ploilor şi va riscă să rămână fără energie nucleară.
Planul prevede mai multe etape. Cea mai dificilă dintre ele: săparea unui canal artificial, pe lângă cursul vechi. Noua cale de navigaţie va ocoli brațul ca o centură şi se va face în paralel cu dragarea albiei în partea opusă.
"Suntem la confluenţa dintre Dunărea Veche şi braţul Bala. Noi suntem pe braţul Bala, în acest moment debitele se împart în felul următor: 20% din apă preia Dunărea, iar pe aici 80% trece spre bratul Borcea. Cea mai mare problemă este diferenţa de adâncimi", a transmis jurnalistul Observator Sonia Simionov.
O albie mai adâncă înseamnă un "burlan" mai mare. Încape mai multă apă în el. În plus, apare efectul de pâlnie: se creează un gol care "trage" apa de la bifurcație.
Un baraj submers, format din bolovani mari, amplasat direct pe fundul apei, ar putea echilibra debitele pe cele două cursuri. Iar asta ar ajuta și navigația și Centrala Nucleară din aval.
Proiectul de redistribuire a debitelor pe Dunăre, în zona Bala, nu include numai barajul de piatră, prevede şi soluții pentru stânca Pârjoaia. Da, aceeași stâncă pe care, în urmă cu câteva luni, două mari ministere ale națiunii, Transporturi și Apărare, dar şi Apele Române, aruncau în aer 200 de kg de TNT...degeaba.
"A fost o misiune inedită. Astăzi am creat istorie! Armata acum şi-a făcut treaba, segmentul care era în stabilitatea Armatei, cu dislocarea acestei stânci căreia nu i-a venit nimeni de hac de vreo 30 de ani înţeleg, acum s-a rezolvat cu succes", spunea la începutul lunii august fostul ministru al Transporturilor Radu Miruţă.
"Aceasta este faimoasa stâncă Pârjoaia care, în acest moment, după exploziile de la începutul lunii august, ţine de suport pentru egrete sau cormorani. Stânca este încă aici. În proiect, în continuare, sunt căutate soluţii pentru ea. Ceea ce înseamnă că fie s-a regenerat, fie misiunea a fost eşuată", a transmis Sonia Simionov, jurnalist Observator.
"Misiunea a fost reușită pentru că asta au cerut specialiștii să facem", susţine Radu Miruţă.
"Bucata aceea din stâncă, care a fost eliminată, nu era chiar cea care devia cursul apei", a spus Angela Ivan, director Administraţia Fluvială a Dunării de Jos.
"A fost o expertiză tehnică făcută de cei de la Apele Române. Noi nu avem responsabilitate despre soluția tehnică propusă", a precizat Radu Miruţă.
"A fost o hotârâre care s-a luat la nivel de Minister al Apărării", a spus şi Angela Ivan.
Aceelaşi succes răsunător l-au avut şi barjele scufundate pe mijlocul Dunării. Alta operațiune inutilă.
"Am făcut un studiu de vreo 47 de pagini. Studiul acela a arătat clar că efectele scufundării barjelor nu sunt spectaculoase", a precizat Angela Ivan.
Şapte milioane de lei a costat doar operaţiunea "scufundăm barjele". Bani care nu au fost achitaţi nici macar astăzi.
"Operaţiunile au avut anterior loc, iar contractul s-a încheiat după. Contractul acesta este în aer. NAVROM ne dă în judecată. Cred că ar fi foarte important ca actualul Guvern să găsească o cale şi să plătească nota de plată pentru NAVROM", a mai spus Angela Ivan.
Potrivit raportului interministerial preliminar, făcut de comitetul Bala, costurile întregii operaţiuni sunt mult mai mari. Pe lângă cele 7 milioane de lei, se adaugă două milioane costuri pentru sprijinul ministerului afacerilor interne, patru milioane de lei costuri de mentenanţă în zona Reactoarelor, plus ce s-a cheltuit pe operaţiunea Stânca Pârjoaia. Aceste sume... nu au fost date publicităţii. Încă.
"Pe raport, sumele au fost date de minister şi sunt la total. Suma exactă să v-o dau acum... nu... nu o am. Nu am raportul în faţă acum", spunea la începutul lunii august contraamiral Marcel Nicolae, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale.
În cazul în care nivelul Dunării va mai scădea şi va fi nevoie de asigurarea debitului de răcire a reactoarelor oprite cu pompe mobile, suma estimată pentru 10 zile de funcționare în acest mod ajunge la 10 milioane de lei. Ce ştim sigur este că Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va fi pornită în următoarele zece zile.
Toţi aceşti bani ar fi putut fi folosiţi pentru dragarea Dunării. Pe românește: curățarea fundului fluviului şi adâncire apei. De altfel, singura măsură care a avut un efect măsurabil în centimetri pe Dunăre.
Dragarea rămâne una dintre cele mai importante soluţii care ar ajuta şi la navigaţia de pe Dunăre, dar şi la creşterea debitelor şi nivelul apei de la Centrala de la Cernavodă.
230 de milioane de euro, atât ar costa proiectul Bala, după ultima evaluare. Aproape dublu ne costă pierderile de la Cernavodă, doar până acum. Iar nota de plată încă mai creşte.
