Video Un român a împrumutat 7.500 de lei la IFN şi s-a trezit cu o datorie de 68.000 de lei şi poprire
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Semnal de alarmă pentru guvernanţi. Sunt tot mai mulţi cei care nu se ajung cu banii şi iau credit de la IFN-uri. Instituţii care dau rapid împrumuturi, însă percep dobânzi uriaşe în caz de neplată. Numărul restanţierilor creşte îngrijorător, iar IFN-urile nu au acceptat anul acesta nicio negociere pentru amânarea sau eşalonarea datoriilor.
Astfel de credite pot crea o spirală a datoriilor din care este foarte greu să ieşi, povesteşte Ionuţ, care a împrumutat 7.500 de lei de la o instituţie financiară nebancară. A apucat să achite o parte, apoi a plecat în Anglia şi susţine că nu a mai primit nicio înştiinţare. După un timp, când s-a întors acasă, a avut o surpriză neplăcută.
"M-am trezit cu o poprire pe cont. Undeva la 68 de mii de lei. O dobândă aşa mare să îţi pună pentru o datorie aşa mică. E un abuz", spune o persoană.
Mulţi români au, însă, nevoie urgent de bani şi apelează la IFN
Numărul celor care au luat credite de cel puţin 20.000 de lei de la astfel de instituţii a crescut cu aproape 10% în ultimul an.
"Ei contractează un credit până la salariu. Nu-l pot achita. Trebuie să ia de la un alt IFN ca să poată să achite creditul respectiv. Şi tot aşa, intră într-un cerc vicios. Am avut un caz, peste 40 de solicitări făcute către IFN. Dacă au probleme în biroul de credit, IFN-urile acceptă, băncile nu. Unele IFN-uri acceptă şi alte categorii de venit, pt care banca nu le finanţează", explică Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar.
Unu din 10 români cu credit IFN are deja rate restante. Numărul celor care au rămas în urmă restituirea banilor a crescut cu 16% în ultimul an.
Cea mai mare problemă este gradul de îndatorare
"În momentul în care eşti supraîndatorat, ajungi să nu mai poţi plăti. Şi încearcă să obţină o eşalonare la plată", spune Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar.
Centrul de mediere a litigiilor bancare a primit în primele nouă luni ale acestui an cu 60% mai multe cereri decât în 2025. Cele pentru IFN-uri s-au dublat, dar instituţiile nebancare nu acceptă negocierea, vând rapid datoriile unor firme de recuperare a creanţelor. În 2025 s-au înfiinţat cele mai multe companii cu acest scop din ultimii ani: 24.
"Se vede clar o creştere în volumul de executări silite ce provin de la IFN-uri. Se merge mai departe, prin poprire, prin sechestru auto. Dacă suma care este restantă este mai mare se poate demara şi o executare silită imobiliară", spune Radu Gabriel Gonţ, executor judecătoresc.
Pentru creditele de consum de până la 25.000 de lei, legea interzice IFN-urilor să impună dobânzi şi penalităţi care depăşesc suma împrumutată. În caz contrar, clientul poate reclama situaţia la Protecţia Consumatorilor sau în instanţă.
Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR. ➜
