Video Români, forțați să doneze sânge dacă vor să fie tratați. "Poate se supără şi n-o mai operează deloc"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În România, uneori, între un pacient și şansa la viaţă stă o singură întrebare: există sânge suficient? Sunt bolnavi pentru care salvarea nu vine doar din mâinile medicilor, ci și dintr-o căutare disperată după oameni dispuși să le dea sânge. Numărul mic al donatorilor din ultimele două decenii a adus România în faţa unui fenomen periculos: condiţionarea intervenţiilor medicale în funcţie de dovada donării de sânge. Pentru unele familii însă, această cerinţă se transformă într-o cursă contracronometru, în care caută disperați donatori eligibili. Reprezentanții centrelor de transfuzie spun că astfel de practici sunt ilegale și că spitalele nu au fost niciodată refuzate când au avut nevoie de sânge. Totul, într-un nou episod tulburător din campania "Sănătatea, cu garda jos."
Donator: Au zis doi donatori. A donat unul şi mai îmi trebuie unul.
Reporter: Colegul?
Donator: Colegul şi era băiatul ăla din faţă, care dona...
Pe domnul Baciu l-am găsit la rând, la Centrul de Transfuzii din Capitală. Soţia lui este bolnavă, iar medicii i-au spus că nu se pot ocupa de ea, dacă nu aduce dovada donării de sânge de la cel puţin doi donatori. Aşa că a început să caute.
"Să doneze pentru soţie. Eu sun ca să-i spun numele, unde şi pe cine. Trebuie să facă o operaţie şi trebuie doi donatori… la genunchi. Se vaită, se unge, ia alifie, se duce la muncă şchiopătând...", a povestit Ionel Baciu, soţul unei paciente.
Teama pacienţilor de a contrazice medicii
Bărbatul a crezut că aşa funcţionează sistemul. Că aşa se deschide uşa către sala de operaţie. n-a îndrăznit să confrunte medicii. S-a conformat. Nici după ce i-am spus noi, nu s-a lăsat înduplecat. De teamă...
-
CAMERA ASCUNSĂ: Viaţa unui pacient român cu cancer în spitalele de stat, în comparaţie cu cele private
-
4 români mor în fiecare oră de la AVC. Cum arată o gardă la Neurologie, unde ajung şi pacienţi de 37 de ani
-
Pacientul refuzat de spitalele din Capitală, salvat la Călăraşi de o echipă care operează cu resurse minime
Ionel Baciu: I-a trimis pe WhatsApp - doi donatori.
Reporter: Pentru?
Ionel Baciu: Nu ştiu, nu mă întrebaţi.
Reporter: Şi n-aveţi ce să-i spuneţi.
Ionel Baciu: Ce să-i zic? Doamne fereşte.
Reporter: Şi dacă mergeţi la domnul doctor să-i spuneţi: domnule, este ilegal, de ce mă puneţi să fac asta?
Ionel Baciu: Păi am curaj să-i spun că-i ilegal, când ea e vai de capul ei cu piciorul, o doare noaptea.
Reporter: Poate se supără şi n-o mai operează deloc?
Ionel Baciu: Cine ştie, mai bine îmi văd de treaba mea...
Zeci de anunţuri sunt zilnic pe grupurile în care se solicită donare de sânge pentru pacienţi.
În ultimii 20 de ani, România a trăit cu o criză constantă de sânge. Pentru a creşte numărul donărilor, medicii îi trimiteau pe aparţinători către centrele de transfuzie. În ultimii ani însă, fenomenul a scăpat de sub control.
Mitul periculos care îi trimite pe oameni la centrele de transfuzie
Acest tânăr a ajuns la donare tot în urma unor informaţii complet false.
"Am venit pentru că mama prietenei iubitei mele are o problemă de sănătate şi am venit s-o ajut. Ca să poţi să accesezi sângele de care ai nevoie, trebuie să vină o persoană sau mai multe persoane să doneze pentru tine", a spus un tânăr.
"Pacientul din spital nu va beneficia neapărat dacă veniţi dumneavoastră sau nu la donare, sistemul de transfuzii trebuie să asigure necesarul pentru toţi pacienţii", explică directoarea unui donator.
Operaţii amânate şi pacienţi vulnerabili
Medici din toată ţara au ajuns să folosească această unealtă pentru a amâna intervenţiile. Iar bolnavii rămân vulnerabili în faţa unor practici care pot schimba cursul unei operaţii.
Lucia Grijac a ajuns la conducerea Centrului de Transfuzii în urmă cu trei ani. După pandemie, creşterea valorii voucherelor pentru donare, dar şi campaniile constante au adus mai mulţi donatori şi mai mult sânge disponibil.
"În 2010 sau 11, din dorinţa de-a salva vieţi. De obicei donez pentru toată lumea", a transmis un donator.
"Pentru a face un gest mic pentru cineva care într-adevăr are nevoie, atâta timp cât am timp, pot veni oricând", a spus altă persoană.
"Am cunoştinţe care au avut probleme de-a lungul timpul, accidente şi-aşa mai departe. Şi ţinând cont au avut nevoie de sânge am zis, de-acum încolo când am posibilitatea, ar fi bine să donez", a mai precizat un donator.
Sângele nu se împarte după nume şi prenume
Astăzi, sângele nu mai este o resursă care se împarte după nume şi prenume.
"Cât avem acum este suficient raportat la cereri, este deja ora prânzului şi mare parte din comenzi au fost onorate de dimineaţă", a mai spus directoarea.
Puţin peste 2% din populaţia României donează sânge. O cifră în creştere, dar încă mult sub media europeană, unde în ţările dezvoltate rata depăşeşte 6%.
"Nu este permisă condiţionarea actului medical de prezenţa sau nu a acestor aparţinători la donare. În acest moment putem asigura cea mai mare parte a cererilor de componente sanguine din spitale. Stăm mult mai bine decât în anii precedenţi, însă aş vrea să accentuez că nevoie de sânge este permanent crescută", a subliniat Lucia Grijac, directorul Centrului de Transfuzii Bucureşti.
Planul care ar reduce nevoia de transfuzii, aplicat prea puţin în România
Dar sistemului îi mai lipseşte o piesă importantă: implementarea reală a planului PBM. Adică managementul sângelui pacientului.
Asta presupune tratarea anemiei înainte cu 2-3 săptămâni înainte de o intervenţie chirurgicală, astfel încât volumul de sânge folosit în operaţie să fie cât mai mic. România a adoptat acest plan în urmă cu 8 ani, dar puţin peste un sfert din spitale îl aplică frecvent. În Italia, de exemplu, rata transfuziilor a scăzut de la 20% la 8,5% după aplicarea acestui plan.
Reforma sistemului de transfuzii, promisă de 20 de ani
Reforma şi modernizarea sistemului de transfuzii a fost promisă de fiecare ministru al Sănătăţii din ultimii 20 de ani. Niciunul nu şi-a onorat cuvântul. Centrul din Capitală are nevoie de o clădire nouă, dar mai ales de sisteme de testare moderne a sângelui, pentru bolile transmisibile. În acest moment suntem printre puţinele ţări de pe continent care testează cu metode vechi.
"Această clădire trebuie să satisfacă nevoile viitorului. Cu spaţii de stocare dedicate, cu camere frigorifice, să nu mai vedem aceste frigidere multe", a mai punctat Lucia Grijac.
NATO a atras atenţia fiecărei ţări membre să acorde o importanţă sporită sângelui şi reformei transfuzionale, considerând problema una de siguranţă naţională. Tot ce a făcut România până acum a fost să promită că va rezolva.
