Video Românul a cărui invenție a fost folosită de FBI. Cum a revoluționat Gheorghe Popa criminalistica

• De la un jaf banal la o invenție folosită de FBI
• Povestea de succes a lui Gheorghe Popa

Un adolescent pasionat de adevăr și de romane polițiste și-a propus să schimbe lumea. A reușit mai repede decât se aștepta. Încă din primii ani de carieră în Poliție, pe când ancheta un jaf aparent banal la Miercurea Ciuc, Gheorghe Popa a făcut o descoperire care avea să schimbe felul în care sunt făcute cercetările la fața locului.

„Am văzut acele frunze pe jos. Și mi s-a părut suspect cum erau ele torsionate. Și am stat și m-am gândit: Dar cum să ridic eu urmele astea? Am studiat anatomia plantelor, vreo trei ani de zile a durat acest studiu, pe diferite categorii de frunze, de vârste diferite, de la plante diferite, până când am constatat că, prin stoparea procesului de fotosinteză, apare o diferență de culoare între zona care a fost lezată. Și atunci când am luat frunza și am pus-o deasupra unei surse de lumină, mi-au apărut amprenta și porii. Am prezentat-o prima dată la noi, în România, a făcut furori”, povestește Gheorghe Popa, fost șef al Poliției Române.

De la un jaf banal la o invenție folosită de FBI

Recunoașterea internațională nu a întârziat să apară. Prelevarea amprentelor de pe frunze a devenit o metodă de referință în dactiloscopie și criminalistică, fiind preluată și de FBI. Gheorghe Popa spune că a fost felicitat inclusiv de fostul președinte american George W. Bush.

„M-a întrebat: Ce faci? Cum este Poliția Română? I-am spus: Domnule, nu e ca în Statele Unite, sunt modalități diferite de abordare, dar noi facem tot ce trebuie pentru liniștea cetățenilor. Și zice: Te felicit pentru invenția ta. Și zice: Da, știu că ai inventat o metodă cu frunze, că a fost folosită de FBI”, spune Gheorghe Popa.

O altă descoperire importantă a pornit de la întâlnirea cu un tânăr care suferea de sclerodermie, o boală rară a pielii. Dacă până atunci amprentele răspundeau în principal la întrebarea „cine?”, cercetarea lui Gheorghe Popa a adăugat o nouă dimensiune: momentul în care urma a fost lăsată.

„Am fost primii în lume care am demonstrat că amprentele se degradează în mod diferit în funcție de grupa sanguină. Și aici, după Boston, când am prezentat asta, cine credeți că mă sună? Fostul contracandidat al lui Bush senior la președinție, Michael Dukakis. Este pentru prima dată când cineva poziționează, nu în spațiu, ci în timp, autorul unei infracțiuni. Este extraordinar”, povestește fostul șef al Poliției Române.

Nu toate descoperirile s-au născut însă în laborator. Unele au început direct în teren, în curse contra cronometru, acolo unde fiecare secundă poate însemna pierderea unei probe. Una dintre ele a dus la amprentarea în apă, o premieră pentru România și cheia unui caz cutremurător în care autorul era un copil de numai 10 ani.

„S-a găsit o fetiță moartă într-un lan de grâu, într-o groapă astupată cu niște crengi de copac. Pe drum a început o ploaie foarte puternică, cu grindină. Am sărit din mașină cu trusa în mână, prin ploaie, și am ajuns acolo și am reușit să protejez acea urmă care era pe marginea gropii unde era cadavrul. Am fixat-o prin fotografiere și, ulterior, pe baza acelei probe, am ajuns la concluzia că este vorba de un copil”, spune Gheorghe Popa.

Povestea de succes a lui Gheorghe Popa

Cum a reușit? Spune că nu s-a oprit niciodată din a observa și a analiza, convins că doar un anchetator atent poate ajuta la prinderea rapidă a unui infractor și, uneori, la prevenirea unei alte fapte.

La capătul fiecărei cercetări la fața locului, dincolo de ancheta propriu-zisă, își analiza și propria muncă. Fiecare decizie, fiecare probă și fiecare interpretare erau desfăcute pas cu pas până când adevărul ieșea la iveală, adesea tocmai din detaliile pe care alții le ignorau.

„Când mergeam la fața locului, simțeam ce se întâmplă acolo. Am făcut cu pasiune. Mi-a plăcut cel mai mult cercetarea la fața locului. Am realizat responsabilitatea deosebită pe care un criminalist o are atunci când efectuează cercetarea la fața locului, pentru că de el depinde viitorul soluționării cazului respectiv. Ajunsesem să simt ce se întâmplă. Nu pot să-mi explic de ce și cum, dar simțeam ce s-a întâmplat. Știam și spuneam: Uite, acolo trebuie să găsesc proba”, povestește Gheorghe Popa.

După zeci de ani petrecuți printre probe și sute de cazuri, Gheorghe Popa spune că cea mai mare reușită a sa nu este funcția pe care a ocupat-o, ci ceea ce poate lăsa generațiilor care vin din urmă.

„Mie mi-a plăcut să las ceva pentru Școala Românească de Criminalistică, să demonstrez că se ridică la nivelul oricărei școli din Uniunea Europeană. În învățământul universitar de drept din România, criminalistica a ajuns să fie opțională. Eu am rămas uimit. Cum, dom'le, criminalistica, știința care pune pe masa procurorului și judecătorului probe fundamentate științific, tocmai aceasta o bagi în opțional?”, spune fostul șef al Poliției Române.

Astăzi, Gheorghe Popa conduce Asociația Criminaliștilor din România și organizează anual conferințe internaționale care aduc la București unii dintre cei mai apreciați experți criminaliști din lume. Experiența sa este adunată și în volumul „Destinul unui criminalist”, o carte despre oameni, anchete, sacrificii și lecții trăite în uniformă și dincolo de ea.